30 martie 2014

Ganduri catre ingeri



Prea devreme ati plecat dintre noi, trebuia sa fiti aici linga noi .Aveati visuri sperante si multe planuri pentru viitor dar Dumnezeu a hotarit altceva .V-a luat in imparatia cerurilor si nu stiu daca a fost destinul sau clipa nefericita de a ramine singura si inlacrimata. Dar de un lucru sunt sigura ca intr-un viitor nu prea indepartat vom fi din nou impreuna si voi putea din nou sa va string la piept si sa va spun cit de mult va iubesc pentru ca in aceste momente de durere si singuratate imi lipsiti fffff mult. Iisus sa va fie alaturi!...

Mama(Simion Tia)

28 martie 2014

UN NUME TRECĂTOR

Urmaşii mei n-or duce mai departe
Un nume trecător pe acest pământ.
Îl voi lăsa ca semn înscris pe-o carte,
Veşnic triumfător prin ploi şi vânt.

Vor spune unii că-i fără valoare,
În limbaj simplu...aşa sunt şi eu!
Cu sânge am scrijelit din dor o stare,
O hartă ce-o trasez în drumul meu.

Am refuzat s-o umplu de zorzoane
Căci falsitatea o voi urî mereu.
Umilă şi lipsită de fasoane,
E amintirea ce-o las în careu.

Să îmi citiţi durerea dintre rânduri
Şi pe copertă a inimii tablou.
Ca moştenire vă las acum gânduri

Şi-un nume ce-am purtat ca un ecou.

27 martie 2014

LUMEA DE VIS

Aşa de mult îmi doresc câteodată
Să evadez în lumea cea de vis.
Căci mi-am creat-o pură sau curată,
Cum îmi imaginez un paradis.

Când nu visezi dispare bucuria
Şi tot ce vezi te face tot mai trist.
Pe undeva s-a pierdut omenia,
Cu sufletul să dăm un acatist!

Strămoşii noştrii sfinţeau rugăciunea,
Iubeau pământul şi pe Dumnezeu,
Nu aveau şcoli, dar ei trăiau minunea
Şi Cartea Sfântă o venerau mereu.

Acum râvnim la aur şi palate
Şi ne lăsăm pe drum purtaţi de rău.
Uităm de mamă,tată şi de frate,
Nu ne gândim că ne –ndreptăm spre hău.

Să căutăm cu toţii omenia!
De ne unim în gând, o vom găsi.
Iubirea va zâmbi din nou spre glia

Ce ne hrăneşte,creşte,zi de zi.

25 martie 2014

SINGURATATE...de ADINA BARBUS

Se-apropie-acea zi ce inca doare,
Ce a nascut in viata mea furtuna
De cand noi NU mai suntem impreuna
TU ai adus INGHET in Primavara...

Si nu stiam c-avea sa imi ramana
Doar AMINTIREA TA-ultima"floare",
Palida,nedorita consolare
Pentru-acest timp ce nu ne mai aduna

Mi-ai mai lasat o inima ce plange
De cand ai asternut numai tacere,
"Plecand"chiar daca poate fara vrere,
Spre-un CER unde eu nu te pot ajunge...

Iar faptul ca NU ESTI ! e,dintre toate,
Tragica mea pe veci SINGURATATE...

15 martie 2014

DUALITATE

Sunt ochii tăi oglindă zâmbitoare,
Privesc la omul ce-l zăresc în ei.
De-i spui că preţuieşti a lui valoare,
N-ai da pe el pereche de cercei.

Şi buzele mişcate la –ntâmplare
Îi potrivesc veşmântul de cuvinte.
Tu spui că este o gingaşă floare?
Oglinda arată sincer tot ce simte!

Nu înţeleg defel dualitatea
Şi nici cum tu te foloseşti de ea.
Mai mult aş preţui realitatea,
Nu mucegaiul vorbelor de catifea.

Ştiu cine sunt şi tot ce am în suflet,
Cămările sunt pline de averi.
Mă simt bogată în faptă şi în cuget,

Contrar la ce se vede din păreri.

14 martie 2014

„ANIVERSARE"(?)FARA TINE...

Atatea lucruri mici tin lumea in loc,acum,atat de greu e pasul dintre noi,incat nu mai stim daca tu ai"plecat"prea repede sau eu am ramas aici degeaba,intrebandu-ma daca nu cumva,oare,cineva m-a uitat in locul in care tu nu te vei mai intoarce niciodata.
Sunt"rea"-nu-mi mai pasa de nimeni si de nimic-in afara de supravietuirea aceasta marcata cu lacrimi si de stelele din noaptea asta lunga in care bataile mele aritmice de inima,ingreunate si mai mult de un dor ce nu se mai sfarseste,sunt singurul DAR pe care ti-l mai pot face acum cand ceasul care imi masoara tristetea si insomnia arata putin peste ora 00.Sunt"lasa"-nu am curaj sa-mi asum dragostea asta care se"incapataneaza"sa existe fara sa-mi ia in seama sufletul gol si faptul ca n-am gasit inca o modalitate de a ti-o trimite"Acolo"-sentimentul acesta pe care l-ai definit atat de frumos si de tandru in poeziile care si acum imi ordoneaza nelinistea cand nu mai gasesc nici o solutie.
Sunt depasita de situatie,nu mai stiu cum sa gestionez disperarea din ZIUA ASTA in care si mugurii ce pana mai ieri stateau pe loc imi infloresc ostentativ in fata,amintindu-mi ca,din pacate,lumea asta,asa cum e ea,merge inainte,cu sau fara noi,"paznici"fara rost ai unei pagini de istorie incontestabile.
Sunt speriata-mi-e foarte teama in diminetile de dupa visele in care imi esti aproape dar din care"evadezi"lasandu-ma fata in fata cu"golul"acesta care de atata timp imi adanceste nefericirea.Sunt singura-si-trebuie sa o spun,desi imi pare rau-pentru asta porti si tu o parte din vina pentru ca m-ai obisnuit prost:mi-ai purtat atat de mult de grija incat acum,daca nu m-ai invatat cum sa exist si FARA TINE,nu mai stiu ce sa fac cu mine in lipsa ta.Nesiguranta care ma copleseste nu poate fi anulata cu nimic,iar"fericirea"e doar una mintita,cu"gust"de lacrima si de promisiune incalcata.Nici macar nu mai stiu daca mai au vreun sens gandurile astea acum,cand singurul lucru pe care mi l-as dori ar fi ca TU SA FII AICI,sa"reeditam" acea Ultima Aniversare CU TINE din 14 MARTIE 1990(!),sa apuc sa-ti spun,peste toate granitele si toate tacerile doar"LA MULTI ANI !"DE ZIUA TA,asa cum o faceam Atunci.
Iarta-ma...visez prea mult...la lucruri imposibile.Dar...numai pentru ca MI-E DOR DE TINE !.,Si nu-mi vine sa cred ca a trecut atata timp de la Ultima Aniversare IMPREUNA...
"(PT."C"-PT.ORICE 14 MARTIE).


Adina

7 martie 2014

PLECĂCIUNE MAMĂ!

De ziua ta femeie-ţi culeg stele,
O jertfă pe al mamei sfânt altar.
Şi strălucind să îţi transmită ele
Că dăruirea ta nu e-n zadar.

Tu te-ai născut la prunci să fii făclie,
Să te consumi din dragoste de ei.
Şi mai apoi chiar şi din veşnicie,
Veghezi ca să respecte al tău temei.

Te preţuiesc şi munţii şi câmpia,
Iubită eşti de soare şi de ploi.
Dai viaţa ta în schimb cu bucuria
De a-ţi creşte pruncii fără de nevoi.

Se cade să te preţuim femeie,
Să nu uităm că Dumnezeu ţi-a dat
Puterea de-a aduce o scânteie,
O altă viaţă de-a ta duplicat.

O plecăciune azi ţi se cuvine
Şi –n fiecare zi ce va veni,
Căci lumea noastră a început cu tine

Şi niciodată nu va încremeni.

5 martie 2014

LAUDE DEŞARTE

Sunt unii care au spus că sunt frumoasă,
Că am un dar trimis de Dumnezeu.
O voce a gândului melodioasă
Ce schimbă orice nor în curcubeu.

Spun vorbe dulci de mă privesc în faţă
Ce au menirea de-a mă cumpăra,
În lipsă, a lor gheară mă înhaţă
Şi bârfa începe a mă devora.

Nu-mi mai aduceţi laude deşarte,
Nici flori frumoase dar cu mult venin.
De am un har, ar fi ca într-o carte
Să mi se arate un adevar divin.

Şi c-o privire am să dau citire
La gânduri,care poate nu se spun.
Nu cerşesc laude,nici preţuire,

Plecând din astă lume, ele apun.

3 martie 2014

CAII DE FUM

Foto:Petre Craciun





Păşesc prin satul cel cernut de vreme
Unde-ţi plăcea cândva să dai ocol,
Să laşi în urma ta ca nişte scheme
Caii de fum ai amintirilor.

Te văd plimbându-te în pas agale,
Vorbind cu toţi care te salutau.
Căci tu iubeai să te opreşti la taclale
Şi să-ţi notezi în gând ce-ţi arătau.

Şi mai apoi privind din vârf de deal
La satul ce-ţi cânta din a lui viaţă,
Ţi se părea că este ireal.
Pe o hârtie scrii a lui povaţă.

Ai scrijelit în versuri drag pământul,
O leturghie sfântă dominând...
Icoană mamei ai sculptat din lutul
Ce ţi-l aduce ploaia şuierând.

Şi-ai adunat cu trudă într-o carte
Ce noi ne străduim a descifra,
Buchete de metafore adunate

Ce ochiul nostru îl va bucura.

In memoria poetului Petre Ghelmez