Durerea unei pierderi

In amintirea celor dragi care ne-au parasit

2012-01-28T07:25:00.002+02:00

Fiule drag,
Lacrimile ne-au secat ,dorul ne-au uscat sufletele iar viata nu inseamna nimic fara tine Alin.

Peste o luna ai fi implinit 40 ani, aici, pe Pamant dar destinul a vrut ca peste cateva zile sa implinesti 7ani,acolo, Sus in Cer...7ani in care cu durere in suflete si dor, am invatat lucrul cel mai greu... sa" traim "fara tine Alin.

Desi viata noastra nu mai este viata,traim cu speranta ca-ti este bine acolo unde esti si ca( atunci cand Dumnezeu va hotara) ne vom reantalni. Pana atunci, te astept sa vii in visele mele Alin, sa te strang in brate si sa-ti sarut fruntea, te astept la fiecare Sf. Liturghie sa cobori, sa ma invalui cu caldura ta de copil! Si, iarta-ma Alin daca in egoismul meu ( izvorat din dragoste de mama ) ti-am ingreunat sufletul cu zbuciumul si plansul meu! De aceea azi, imi deschid bratele si-ti dau drumul ...Zbor lin copile drag, zbor lin alaturi de Ingerii Cerului iar dragostea noastra (de aici de pe pamant ) iti va lumina drumul mereu!
Mama si tata .

La multi ani,Bianca Brad!

2012-01-27T08:45:00.001+02:00

Iti doresc din suflet ca pe cerul vietii tale sorele sa fie mereu prezent si sa alunge cu zambetul si caldura lui norii si furtuna.Iti multumesc pentru tot ce faci.La multi ani!

Sfantul Nectarie - Minuni in Romania

2012-01-27T08:27:00.000+02:00

Mă numesc Mihail şi sunt monah, vieţuitor în Mănăstirea Sfântul Filip din localitatea Adamclisi, judeţul Constanţa, şi sunt în vârstă de douăzeci şi patru de ani. Cu smerenie şi cu drag am să vă scriu câteva rânduri despre minunea care s-a petrecut cu mine la Sfântul Nectarie, la Mănăstirea Radu Vodă, din Bucureşti.

M-am îmbolnăvit de o boală cam grea. De fapt, de mai multe: hepatită activă de însoţire, colecist alungit, gastrită cronică, ulcer duodenal, stomacul era întors pe dos, aveam reflux gastroesofagian, fierea era plină de mâl şi piatră, sufeream de colon iritabil, aveam o infecţie puternică în gât de doi ani. Toate aceste boli m-au răpus şi nu mai puteam să mănânc, nici să muncesc, îmi afectaseră chiar şi pravila de rugăciune pe care o am, că nu mai puteam să stau pe picioare. Asta era suferinţa mea de doi ani

http://www.pelerinortodox.com/2011/02/sfantul-nectarie-il-vindeca-pe-monahul.html

Povestea unei femei care s-a intors din cealalta viata

2012-01-26T09:31:00.001+02:00

VIATA DUPA MOARTE

Noi marturisiri cutremuratoare

Eram atee şi Îl huleam groaznic şi deseori pe Dumnezeu. Trăiam în ruşine şi preacurvie, însă Preamilostivul Dumnezeu nu m-a lăsat să pier, ci m-a călăuzit spre pocăinţă.

În anul 1962 m-am înbolnăvit grav de cancer şi am stat bolnavă 3 ani. Nu stăteam întinsă lucram mult şi mergeam la doctori, nădăjduind că voi găsi vindecare. În ultimele 6 luni slăbisem de tot, încât nici apă numai puteam să beau. Îndată ce beam, o vomitam. Atunci m-am dus la spital şi, pentru ca eram foarte energică, au chemat un profesor de la Moscova şi au hotărât să-mi facă operaţie. Dar imediat după ce mi-au deschis stomacul, am murit. Sufletul mi-a ieşit din trup şi stătea între doi medici şi eu, cu frică şi groază ,priveam ce mi se întâmpla. Întregul stomac şi intestinele îmi erau mâncate de cancer. Stăteam şi mă gândeam de ce suntem două? Nici nu-mi trecea prin minte că există suflet. Comuniştii ne-au îndopat şi ne-au învăţat că nu există suflet şi Dumnezeu că acestea sunt născocirile preoţilor, ca să înşele poporul şi să-l facă să-i fie frică de ceva ce nu există. Văzui că stau în picioare şi totodată mă văzui pe masa de operaţie. Îmi scoseseră afară toate măruntaiele şi căutau duodenul. Dar acolo exista doar puroi, toate erau distruse şi stricate, nimic numai era sănătos. Atunci medicii au zis : Aceasta femeie nu mai avea cu ce să trăiască.

Le vedeam pe toate cu frică şi groază şi iarăşi mă gândeam: "Cum şi de unde suntem două? Stau în picioare şi totodata sunt întinsă pe masă! "Atunci medicii mi-au pus la loc intestinele şi stomacul şi au spus că trupul meu trebuie dat medicilor tineri pentru practică, si l-au transportat în laborator, iar eu mergeam alături de ei şi mă gândeam cu nedumerire de ce suntem două. Acolo m-au lăsat întinsă, dezbracată, acoperită până la piept cu un cearceaf. După aceea am văzut că venise fratele meu împreună cu fiul meu cel mai mic. Avea 6 ani şi îl chema Andruşka [Andrei. A început să plângă şi să zică :"Mamă ,mamă, de ce-ai murit? Sunt încă mic, cum o să trăiesc fără tine? N-am nici tată şi acum ai murit şi tu !".

Eu atunci l-am îmbrăţişat şi l-am sărutat, dar el nu a simţit şi nu a văzut asta, nici nu m-a băgat în seamă, ci privea trupul meu mort. Vedea de asemenea,că şi fratele meu plângea.

http://pelerinortodox.blogspot.com/2011/02/povestea-unei-femei-care-s-intors-din.html

In amintirea celor dragi care ne-au parasit

2012-01-25T14:33:00.001+02:00

Cu adanca durere, dor si lacrimi nestinse, amintesc astazi JOI 25.01.2012 ca se implinesc 40 de zile, de cand inima sotului meu GIRBA IONEL – Braila, a incetat sa mai bata la numai 50 de ani.

Ai plecat prea timpuriu dintre noi, mult prea iubite tata si sot, te vom pastra vesnic in inimile noastre, iti simtim lipsa, te strigam,te chemam, te cautam dar tu nu ne auzi.

Sufletul tau bunule, sa se urce la cer, Dumnezeu sa te odihneasca in pace si sa te aiba in paza LUI, iar tu..cand vei ajunge acolo, langa Tatal nostru din Cer, sa ne veghezi si sa ai grija de noi tot timpul vietii noastre.

Tati, eu sunt asa de mica, am doar 5 ani, de ce mai parasit ! asa striga Daiana fiica ta mereu, eu ce sa ii raspund dragule,cum sa o linistesc, caci nici eu nu mai pot !

Nu te vom uita niciodata vei ramane viu, in inima si in amintirile noastre!

TE IUBIM TATI !

TATIANA SI DAIANA

VIAŢA VEŞNICĂ, O ELIBERARE DE TEAMA DE MOARTE

2012-01-25T07:59:00.001+02:00

Moartea unei persoane reprezinta iesirea Sufletului din corpul fizic pentru a incepe noi aventuri,iar cand cineva moare,este de fapt pura dorinta a sufletului sau, indiferent daca acel corp are 90 de ani, 70 de ani,30 de ani, 12 ani,5 ani, 3 luni, o zi!Daca Sufletul respectiv considera ca in alta parte ar fi un loc mai indragit,unde ar putea experimenta fapte si oportunitati mai inalte,atunci se hotaraste pur si simplu sa paraseasca ,sa iasa din corp,nimeni si nimic neputand sa-l opreasca.
Corpul acestui Suflet poate “muri” intr-un accident la locul de munca,intr-o izbitura cu masina,inecat,bolnav,sau foarte simplu,linistit,deoarece aceea este dorinta sfanta a sufletului care vrea sa atinga alte scopuri,alte trairi,demne de ceea ce reprezinta:bebelusul,Spiritul lui Dumnezeu!El nu anunta pe nimeni ca s-a decis sa plece,nici macar posesorul trupului prin mintea lui constienta nu va sti,iar daca este intr-adevar hotarat sa faca aceasta alegere,nimic nu-I poate sta in cale,iar eforturile persoanelor de langa el de a salva respectivul trup, vor fi ignorate si in zadar!
Observa atent cate persoane mor chiar pe masa de operatie,nici cea mai noua tehnologie neputand intoarce un Suflet din drumul sau perfect ales,lasandu-si in urma corpul care pentru el a fost un simplu obiect de joaca.
Nu va speriati de moartea fizica si nu va temeti de ea,deoarece este inca o actiune perfecta a lui Dumnezeu,iar Sufletul incepe o noua calatorie in care poate sa faca si sa realizeze inclusiv ce nu a avut posibilitatea pe pamant cu ultimul sau trup!

TOTUL DIN INTREG
Catalin Manea

Cartea "TOTUL DIN INTREG"

2012-01-24T08:18:00.001+02:00

Frumusetea consta in faptul ca daca privesti si te bucuri numai de calitatile cuiva,pui in miscare si aplici o lege naturala a Universului, iar atunci vei avea parte de la acea persoana numai de ceea ce tu observi la ea.Daca vezi un sac de nervi in fata ta,de acela vei avea parte; daca vezi un om egoist in cineva,automat acela va fi conform convingerii tale, daca treci cu vederea toate defectele si nici macar nu le acorzi atentie si vezi in acea persoana iubire,dreptate,vei avea parte de natura gandului tau si ti se va oferi un comportament atent si grijuliu,pentru ca fara sa stie,fara a fi constienta,a aflat ceea ce crezi tu despre ea,deoarece suntem cu totii conectati la aceeasi Sursa,mintea noastra este Mintea Comuna si avem cu totii acelasi Divin.

Daca vezi si doresti cuiva numai binele,surprins o sa fii, indiferent cat de tensionata este acea relatie,ca respectiva persoana isi va schimba atitudinea fata de tine,deoarece o percepi cum ai vrea sa fie(chiar daca nu este asa), si va deveni prietenoasa pentru ca asa ai “setat-o” tu,fara ca ea sa-si dea seama!

Orice om care este considerat plin de defecte are cu siguranta si multe calitati,iar daca vrei sa schimbi ceva in relatia cu el,ar fi indicat sa te agati de acestea.
Ignora defectele si vezi doar calitatile si ca prin magie,tu conectandu-te la Divinul lui(al tuturor) ,omul se va comporta cu tine prin calitatile pe care le vezi in el,dar daca continui sa vezi defectele,nu fi surprins ca certurile si neintelegerile sa persiste deoarece, inca o data,fara a fi constient,va sti ce parere si ce imagine ai despre el.Nu poti pacali aceasta lege,nu poti pacali Universul,nu te poti pacali pe tine,pentru ca practic sunteti o singura persoana!

TOTUL DIN INTREG
Catalin Manea

Dupa tine...ce va fi?

2012-01-23T09:26:00.000+02:00

Gandul vindeca

2012-01-23T08:45:00.000+02:00

Gandirea schimba lupta trupului cu bolile

Medicina occidentala disocia, in Evul Mediu, mintea de trup, cand exista o diferenta de opinii intre matematicianul si filosoful francez Rene Descartes, care sustinea ca lumea materiala reprezinta baza a tot ce ne inconjoara, si Biserica Catolica care insista asupra puterii morale ca fiind creatia sufletului.

Dar, Descartes ale carui scrieri au fost introduse in Anexa Cartilor Interzise ale Bisericii in anul 1667, considera ca cele doua interactioneaza in creier. Folosindu-se de o capacitate analitica extraordinara, Descartes a ajuns la concluzia ca "mintea este intr-un mod atat de intim dependenta de conditiile si relatiile dintre partile corpului uman, incat orice om care va reusi sa stapaneasca aceste elemente va revolutiona medicina".

Desi a fost nevoie de cateva secole, doctorii si psihologii au descoperit recent ca mintea poate imbunatati procesul de vindecare a corpului, intr-un mod in care medicina traditionala nu va putea niciodata.

Spre deosebire de notiunile din trecut cu referire la conexiunea dintre minte si trup, care se bazau in mare parte pe povesti de fictiune, oamenii de stiinta pot astazi confirma ceea ce numai Descartes a putut cu cateva secole in urma: gandurile noastre sunt capabile de a produce schimbari radicale de ordin chimic si fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea.

http://suntsanatos.ro/spiritualitate/gandulvindeca.html

In memories of Mălina...

2012-01-22T09:31:00.000+02:00

Din care pulbere de ingeri, te-ai zamislit, faptura diafana ?
Din ce fular de curcubeu ti-ai pus la gat naframa ?
Si zambetu-ti strengar de unde l-ai furat ?
... De care stea fierbinte, faptura ta s-a aninat ?

Te-ai ratacit in lumea asta a noastra mare
Ca sa ne-aduci un strop de vis si de-alinare,
Cu vocea ta superba, de-o rara frumusete,
Ce-a ars in focul sacru de-avant si de tandrete...

Ai ars frumos, ca un luceafar viu, de seara,
Tu, chip de caprioara uimita si fugara,
Si acum de dup-un nor, tu ne zambesti senin
Si lacrima tu ne-o transformi in vis divin...

http://www.cancan.ro/showbiz/showbiz-intern/omagiu-la-40-de-zile-de-la-moartea-malinei-olinescu-vezi-ce-versuri-pline-de-durere-i-a-scris-una-dintre-cele-mai-bune-prietene-203765.html

In amintirea celor dragi care ne-au parasit

2012-01-21T08:19:00.002+02:00

Mami....multe ganduri si sentimente imi strapung sufletul acum...dar nadajduiesc sa cred ca tu vezi in sufletul meu si stii deja ceea ce vreau sa-ti spun...de aceea ma rezum doar la a-ti spune ca imi lipsesti...mi-e dor de mangaierea ta,de dragostea ta,de vorba ta...mi-e dor de tot ce inseamna mama....mi-e dor de tot ce insemni tu...in fiecare zi din viata mea imi va fi dor de tine,te voi pastra vesnic vie in inima,sufletul si mintea mea pana-n ziua in care vom fi din nou impreuna...si atunci te voi iubi mai mult ca in asta viata si nimeni si nimic nu ne va mai desparti...te iubesc mami ...dragostea mea este atat de puternica incat nici macar moartea nu-i poate pune capat....te iubesc...

Narcisa

Tapet de ganduri

2012-01-20T08:50:00.001+02:00

Imi astern tristetea printre randuri
Pe o coala alba de hartie,
Tapet din ale mele ganduri
Si peste veacuri o sa fie.

Si altii care ca si mine
Candva citind,vor fi la fel,
A mele versuri le vor tine
Ca pe propriul lor tel.

Si vor avea o alinare
Uniti atunci in gand si dor,
Vor avea ca o evadare
De pe ale zbuciumului zbor.

O falfaire jucausa
De aripi desfacute-n data
Putere ce le sta ascunsa
In inima lor curata.

Si forta vor primi atunci
De sus din cer,vor invata
Ca ale Domnului porunci
Cu totii le vom asculta.

El e cu noi si ne sustine
Pe brate,cand noi mai cadem
Ne da putere de a merge
Si de jos sa ne ridicam.

Raportarea faţă de Moarte , Regulile Doliului

2012-01-19T08:30:00.000+02:00

360 grade - 14 ian.

2012-01-18T08:33:00.000+02:00

Legile Divine

2012-01-17T08:20:00.000+02:00

Hai şi tu pe 21 ianuarie în Clubul de Lectură “Frica de schimbare” (Bucuresti)

2012-01-17T08:00:00.004+02:00

Vă invităm sâmbătă, 21 ianuarie 2012, între 11.00-12.30, la bibliotecă, la un ceai cald și o întâlnire cu alți oameni interesați de dezvoltare personală prin lectură!

Vom învăța CUM să încheiem anumite capitole din viață și să începem altele noi! “Trăiește viața din plin!”, “Bucură-te de viață!” – sunt îndemnuri pe care le auzim mereu în jurul nostru, dar sunt greu de urmat dacă nu suntem adaptabili, flexibili și deschiși spre nou!

CE CITIM? Luana Coman ne va citi fragmente din cărți și autori celebri care vorbesc despre rolul schimbării în viața omului și ce înseamnă “arta de a trăi”! Lectura va fi însoţită de discuţii ca între prieteni pe marginea paginilor citite.

UNDE? Bucuresti, Filiala “Marin Preda” a Bibliotecii Metropolitane. Str. Știrbei Vodă, 168(Metrou Eroilor)

http://www.existaviatadupadoliu.ro/2012/01/hai-si-tu-pe-21-ianuarie-in-clubul-de-lectura-frica-de-schimbare-bucuresti/

Ingerul meu

2012-01-16T09:35:00.001+02:00

2012-01-16T08:32:00.001+02:00

AR FI TREBUIT SA-TI SPUN.....,,LA MULTII ANI!''

2012-01-15T07:49:00.004+02:00

Dumnezeu e sus si vede ca in aceste zile nu -mi gasesc locul...ma lupt si ma lupt cu mine si nu stiu, pentru ce?
Am multe sa-ti spun, dar oare le auzi?
Vreau mai mult ca orice sa-ti dedic o poezie scrisa de cea care de mai bine de un an e langa mine..si culmea..nu m-a vazut niciodata.In rest ..nimic..NIMIC..IMI DORESC SA FII MAI BINE ..

Corina

DOR

Daca soarele ar putea sa topeasca,
Gheata depusa pe sufletul meu
s-ar transforma intr-un ocean.
... Si poate franturi de suflet
Ar ajunge purtate de ape la tine.

As vrea sa strig atat de tare
Incat distanta dintre noi
Sa nu poata opri sunetul,
Iar tu sa auzi dorul din sufletul meu.

Cum sa fac sa micsorez distanta dintre noi?
Sa pot sa-ti mai vad chipul
Si zambetul si veselia?

Sunt inconjurata de zidul
Format din lacrimi…
Picurand una peste alta,
Depuse in straturi,
Inconjurandu-ma fara scapare.

Numai tu ai fi putut gasi solutia
Ce mi-ar aduce o alinare…

Plec...

2012-01-14T09:51:00.001+02:00

Puterea sufletului sensibil: 6 Principii pentru a fi o invingatoare

2012-01-13T09:58:00.000+02:00

Incredere in sine

Totul porneste de la incredere. Daca nu avem incredere in fortele proprii, atunci nu vom reusi sa facem nimic. Lipsa de incredere este un minus care ne poate trage in jos chiar in fata persoanelor mult mai slabe decat noi. Daca l-ai luat pe NU in brate, sau pe NU POT, trebuie sa scapi de el. Urgent!

Imagineaza-ti ca tu esti un produs care are n calitati, dar care nu este promovat. Cine il va cumpara? Nu, incredere nu inseamna sa te lauzi, ci sa fii constienta de aceste calitati ale tale si sa poti sa te folosesti de ele atunci cand este cazul.

Atunci cand esti intr-un moment de cumpana, gandeste-te ca fiecare din noi a piedut ceva, ficaruia ii este teama de ceva si ca toti facem greseli. De cele mai multe ori, increderea vine din lucruri marunte.

http://www.garbo.ro/articol/Psihologie/10027/puterea-sufletului-sensibil-6-principii-pentru-a-fi-o-femeie-puternica.html

Apa marii

2012-01-12T09:20:00.000+02:00

Albastra e apa marii
Si limpede in adanc.
Nu am sa dau uitarii,
Amintirile vin pe rand.

Derulate in filmul vietii,
Multe si frumoase sunt toate.
Franturi din anii tineretii
In univers stau inramate.

Iar tu privesti acum la filmul
In care-am rolul principal.
Cu lacrimi speli acum veninul
Adus in calea mea de val.

Durerea din neputinta
Se-mprastie –n univers.
E marea ta dorinta
La viata sa-mi dai un alt sens.

Impreuna cu haina-ti veche
Si pe mine m-ai aruncat.
Iti trece pe la ureche
Al dorului meu oftat.

Cu putere incerci acum,
Sa indrepti ce mai e de-ndreptat.
Chiar de mergi pe un alt drum
Dragoste mai ai de dat.

O arunci peste noi ca o ploaie,
Ce racoare vine-acum a ne da.
Si-o lasam sa ne curga siroaie
Pana ne vom revedea.

Exista viata dupa moarte?Exista iadul si raiul?

2012-01-11T13:32:00.000+02:00

Grija de cei morti

2012-01-10T10:09:00.000+02:00

Exista cateva lucruri despre om si eternitate pe care le inveti inca inainte sa fi aflat ca exista Dumnezeu: nasterea, casatoria si moartea.

Vii pe lume, ii cunosti pe ai tai, iti faci prieteni, iubesti, te casatoresti, dai nastere altei vieti, mor ai tai, iti mor prieteni, iti duci viata mai departe, imbatranesti, te pregatesti de drum si apoi mori. Inevitabil. Mori, insa, ... de tot? Cum adica, de tot?! Adica dispari cu totul, sau exista un suflet care traieste si dupa moartea trupului?

Noi, credinciosii, credem ca sufletul este vesnic si ca, dupa moartea trupului, acest suflet se infatiseaza la o prima judecata a lui Dumnezeu, numita si judecata particulara, in care pacatele personale vor determina locul in care va ajunge sufletul pana la a doua venire a Mantuitorului.

Abia atunci va avea loc judecata definitiva, dupa ce atat cei vii, cat si cei morti din toate veacurile, care vor invia, se vor prezenta in fata Domnului, la judecata de obste. Abia atunci sufletul va fi mantuit pentru eternitate sau osandit vesnic, spune Biblia.

http://www.crestinortodox.ro/inmormantarea/grija-cei-morti-68730.html

Falsa plecare – Moartea clinică

2012-01-09T13:37:00.000+02:00

Falsa Plecare - Cercetare asupra experientelor din apropierea mortii from Spiritual Psy on Vimeo.

Revelatii pentru o noua era

2012-01-09T09:11:00.000+02:00

Este al doilea volum scris de Suzanne Ward împreuna cu fiul ei Matthew, urmare a cartii: MATEI, VORBEŞTE-MI DESPRE RAI. El trateaza probleme globale ale omenirii, explicate de entitati superioare – prin Matei sau direct – iar comunicarile sunt transmise pâna în luna ianuarie 2002. Multe lucruri inexplicabile ne sunt revelate, multe nelamuriri ne sunt clarificate, într-un mod placut si inedit. Dupa lectura cartii întelegem importanta momentului în care se afla acum Pamîntul si omenirea, cât si care este rolul fiecaruia dintre noi si ce anume avem de facut, în aceste clipe decisive. Din carte aflam cât de mult suntem ajutati din cosmos si faptul ca suntem foarte iubiti. Din cuprinsul cartii va prezentam câteva capitole de mare interes: Centura fotonica; Privire în viitor; Lectiile Karmice; Controlul mintii;Triunghiul Bermudelor; Civilizatia Reptiliana; Avortul; Vaccinurile; Reactia Cerului la terorism si multe altele la fel de importante Matthew Ward (11 septembrie, 1962 – 17 aprilie, 1980) După ce Matei a murit în urma unui accident de maşină, mama sa a solicitat ajutorul unor mediumuri, pentru a obţine informaţii despre fiul său. Toţi i-au spus că „la vremea potrivită” ea şi Matei vor comunica direct. La aproape 14 ani după moartea lui, Matei a intrat în legătură telepatică cu mama sa. Scopul acestui contact a fost mai presus de schimburi de mesaje personale. Matei, împreună cu surse pe care i le-a prezentat mamei sale în timpul „întâlnirilor”, au adus informaţii convingătoare şi concludente, care să fie date publicităţii. Astfel au apărut Cărţile lui Matei. Prima este Matei, vorbeşte-mi despre rai, al doilea volum este Revelaţii pentru o nouă eră, al treilea volum este Iluminări pentru o nouă eră, iar volumul al patrulea se intitulează Vocile Universului. Suzanne Ward, mama lui Matei, este jurnalistă, carieră care a pregatit-o pentru mesajele permanente ce vin in urma legaturilor ei telepatice.

http://www.librariavirtuala.net/revelatii-pentru-o-noua-era-suzanne-ward-28654

Casa tacerii-VERONICA GURAU

2012-01-08T12:15:00.002+02:00

ATENTIE
Fii cu luare aminte sã nu se ascundã în inima ta cugetãri rele, care îti distrug fortele si-ti risipesc sinceritatea si puterea de a pãtrunde ca sã-ticunosti boala.

Invidia este marele cãlãu, care-ti sufocã inima si nu-ti dã voie sã-tidescoperi rana moralã atât de necinstitã si ca un monstru îti sfâsie tot ce poate fi bun în tine. Un astfel de sclav nu vede nimic frumos dinmanifestãrile altcuiva, nu are bunãtatea care îndulceste amãrãciunea luisi altora. Din aceastã sclavie se naste ura, mânia, care sluteste caracterulsi fizicul.CÂND URÃSTI PE CINEVA ÎL LAUZI, BA CHIAR ZICICÃ-I SFÂNT CA SÃ-I ADUCI CÂT MAI MULTÃ BÂRFÃ.

Frumusetea faptelor se pot vedea dupã moartea omului.

Lauda sfintilor glorificã pe Dumnezeu pentru care iubire a dorit sãmoarã de mai multe ori pentru EL.

Invidiosul este îmbrãcat în ruginã, care miroase urât si conturbã climatulîn jurul lui, nu-si vede defectele, e mândru si prost. Haina lui desãrbãtoare este ura ce-l desparte de tot ce-i atrãgãtor. Se simte bine când poate lovi cu falnicã minciunã. Dojana altuia îl iritã pânã la nebunie, secrede atotstiutor purtând coiful trufiei pe cap.

Cel întelept îi vede pe toti mai evoluati si îsi pãstreazã secretele tainiceîn inima sa. În conduita lui gãsesti o sfântã ordine în proportiecorespunzãtoare pe mãsura eforturilor prin care capãtã luminã dinmarele ocean de luminã, si-i dã o înfãtisare luminoasã unindu-se culumina ce o vede mai strãlucitoare la altul decît la el

http://www.scribd.com/doc/9615461/Maicuta-VeronicaCasa-Tacerii

Matei,vorbeste-mi despre rai

2012-01-08T10:57:00.003+02:00

"Toţi cei care au trăit experienţa morţii unei persoane foarte importante şi preţioase ştiu că această pierdere pentru totdeauna îi schimbă profund. în această privinţă, durerea noastră este aceeaşi - dar fiecare inimă care suferă cunoaşte şi o poveste de iubire unică.

Aceasta este mult mai mult decât povestea mea. Este o poveste despre iubire - personală şi divină - şi, mai mult decât atât, este o dovadă că, atunci când oamenii pe care-i iubim părăsesc această lume, ei trăiesc într-un alt trup, într-un tărâm minunat, de mare diversitate şi unde sunt foarte activi. Religiile noastre susţin că există o „viaţă de după" în „cea- laltă lume" care se desfăşoară potrivit cu viaţa pe care o trăim în această lume. Aşa şi este, dar impresiile lor în privinţa acelei lumi sunt greşite, în sensul că ele ajung la concluzia că, o dată ajunşi acolo, nimeni nu vine să ne povestească cum este dincolo. Acest lucru nu este adevărat!
Noiputem şti - se cuvine să ştim - despre acel tărâm pe care-1 nu-
mim rai şi al cărui nume potrivit este Nirvana, după cum mi-a spus fiul meu, Matei. îi putem vedea pe cei pe care-i iubim în acea lume în care multe aspecte sunt surprinzător de asemănătoare cu viaţa de aici.

Dar raiul oferă mult mai multă iubire şi iluminare, frumuseţe şi bunătate şi sănătate în minte trup şi spirit, decât oferă viaţa de pe Pământ. Din aceste dezvăluiri despre viaţa din rai, vom înţelege scopul vieţii noastre de aici şi vom învăţa cum să ne pregătim pentru a merge mai departe. Şi ne putem bucura, ştiind că legăturile de iubire sunt mult mai mult decât amintiri - iar viaţa eternă înseamnă mult mai mult decât imagini neclare. "

"SUZANA: Matei, vorbeşte-mi despre rai.

MATEI: Viaţa este plină de înţelesuri, mamă! Oamenii de aici sunt plini de extaz şi de fervoare. Avem lucruri importante de făcut, studiem nelimitat, ne vizităm familiile de pe Pământ, există muzică extraordinară, călătorii uluitoare şi frumuseţe de nedescris. Aici se desfăşoară
mult mai multe lucruri decât viaţa în spirit, binecuvântată, care este aso-
ciată cu raiul!

Nirvana este numele potrivit pentru acest tărâm. Adesea ne referim la el ca fiind raiul şi poate că de aici a venit şi noţiunea de rai. Aici este un loc creat în special pentru oamenii care şi-au părăsit trupurile pământeşti şi se află în stadiul următor al evoluţiei lor spirituale - dar aici trăiesc şi multe suflete în tranzit. In ciuda marilor diferenţe dintre conceptul obişnuit de rai şi viaţa reală de aici, aceastaeste „viaţa eternă" menţionată de religiile pământene

Suzanne-Ward

http://www.scribd.com/doc/23680710/Suzanne-Ward-Matei-vorbeste-mi-despre-rai

2012-01-07T12:12:00.000+02:00

La multi ani!

2012-01-07T11:44:00.001+02:00

Mama

2012-01-06T12:02:00.001+02:00

Mama sau Ella cum iti spuneam candva
Puteam sa iti zic in orice fel ca pe tine nu te supara
Mereu ai fost si vei ramane mama,sora si prietena mea
Chiar daca…
Plang,ma rog si sper,ca intr-o zi vei cobori din cer.
Dar cineva acolo sus a incurcat lista poate,
eu trebuia sa plec fiindca aveam multe
pacate.
Te-as cauta oriunde in lume,
as face orice doar pentru tine…
daca cineva mi-ar spune unde esti…

De cand tu nu mai esti
Parca nimic nu mai este
Viata trece repede parca e doar o poveste
Dar tu nu trebuia sa ii lasi sa te ia
Fiindca baiatul tau plange,doar o mama avea
Se spune Doamne ca tu poti sa faci orice
Adu-o pe mama inapoi si o sa cred ca asa e
Dar prima data Dumnezeu pe aia buni ii ia
Doamne ai grija de mama mea acum ea e a ta
M-ai lasat ca un simplu om pe pamant
Ca o frunza batuta de vant.

De cand am aflat a fost devastator,
Am devenit amenintator si consumator.
Coordonator in unele situatii de cacat
Care instigau numai la furat.
M-am stricat o perioada
Umblam numai in brigada,
Dar cand mi-am dat seama ca gresesc
I-am strigat mamei la cer ca ma opresc,
Ca nu o sa ajung un vagabont,nu o sa cersesc,
Ca o sa ma fac mare si o sa muncesc.

Am vazut copii pe strada care aproape mor de foame,
Femeile alea sunt tarfe dar nu sunt mame.
As da banii,casa, tot si ani ca mama sa traiasca,
Dar pe Dumnezeu nimeni nu poate sa-L plateasca.
Multe mame isi bat copii sau ii pedepsesc tare,
La cat am facut eu mama ar fi insemnand sa ma omoare,
Dar mama m-a iertat nu mai stiu a cata oara,
alta mama sunt sigur m-ar fi dat afara!

Stefan Spataru

Botezul Domnului - Boboteaza

2012-01-06T09:53:00.000+02:00

Pe 6 ianuarie praznuim Botezul Domnului, cunoscut in popor sub denumirea de Boboteaza. Botezul Mantuitorului in Iordan, poarta si denumirea de "Epifanie" sau "Teofanie", termeni care provin din limba greaca si inseamna "aratare", "descoperire". De ce aratare sau descoperire? Pentru ca in momentul in care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat in chip de porumbel si a stat peste El, iar Tatal a marturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!" (Matei 3, 17). In acest sens, Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor cand S-a nascut, ci cand S-a botezat".

http://www.crestinortodox.ro/diverse/botezul-domnului-boboteaza-98634.html

.Zece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia

2012-01-05T09:26:00.000+02:00

.Zece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia . .

Pe parcursul unei zile, intampinam multe lucruri care ne secatuiesc de energie si alunga vibratiile pozitive; seful poate e nedrept cu noi, sau poate partenerul nostru sau copiii au o zi mai agitata, avem parte poate de o altercatie, de trafic, zgomot, vesti proaste sau avem provocari pur si simplu care ne mananca energia. Iar atunci cand vibratiile noastre se invart pe o frecventa joasa ,este foarte greu sa ne concentram pe scopurile noastre sau sa ne propunem sa fim fericiti.
Atunci cand esti pe o vibratie inalta, te simti mai stabil, mai in siguranta, mai creativ, pasionat, increzator, conectat la viata, expresiv si intuitiv. Iar aceasta este o modalitate excelenta de a-ti petrece timpul in aceasta viata.
Sunt foarte multe metode prin care iti poti ridica vibratia. Iti voi impartasi zece dintre ele pe care le poti aplica timp de cateva minute pentru a avea rezultate. Pe masura ce te vei familiariza cu ele, vei incepe sa gasesti propriile tale metode. Studiaza-le si incorporeaza- le in rutina ta zilnica. Vei descoperi ca ai mai multa energie si resurse pentru a trai viata plenar.

http://suntsanatos.ro/spiritualitate/zece-moduri-de-a-ne-energiza-si-a-ne-ridica-vibratia.html

La multi ani,Narcisa!

2012-01-04T07:39:00.001+02:00

S.N. Lazarev -Schimbarea Celorlalti Incepe Cu Schimbarea Noastra

2012-01-03T18:49:00.000+02:00

Inainte

2012-01-03T10:05:00.000+02:00

Cu pasi inceti lucrurile se indrapta catre”inainte”.
Doar noi actorii ne stergem lacrima
Cea izvorata din suflet prea fierbinte,
Ce ca si lava mereu clocotea.

Azi trecatorii nu-si aduc aminte
De nicio scena dintr-un vechi trecut.
Si nimeni n-o sa tina minte
Caci numai noi am avut de pierdut.

Incet,incet,cu gandul inainte,
Scenarii noi jucand azi mii si mii,
Uitam si noi ca nu avem victorii
Si ne-ndreptam timid spre alte cai.

Si totul vine scris din univers
Sa mai modificam ceva nu se prea poate.
Vom da scenariului un inteles
Prin ale noastre victorioase fapte.

2012-01-02T10:08:00.001+02:00

Rana din suflet

2012-01-01T22:09:00.000+02:00

Pasesc ratacita pe-un drum
Care duce spre undeva.
Sunt trista si mahnita acum
Nu ma mai pot bucura.

Mi-am pierdut o parte din mine,
A plecat de pe lumea mea.
Ratacesc cu dor si suspine,
Imi plang singuratatea grea.

Ma prefac cu putere a merge,
Drumul drept cat mai am pe pamant.
Dar in suflet imi curge sange
Fiindca-i pe jumatate frant.

Si astept la ziua in care
Voi gasi ce-am pierdut candva.
Cand rana nu mai ma doare
Vindecata de lipsa ta.

La multi ani!

2011-12-31T13:36:00.001+02:00

A mai trecut un an,va multumesc pentru ca mi-ati fost alaturi,pentru ca ati avut incredere in mine,pentru ca m-ati sustinut cand am avut nevoie…
Va doresc ca anul ce tocmai ne bate la usa sa va aduca sanatate si liniste sufleteasca !Sa incercam sa il intampinam cu un zambet…Va iubesc pe toti si va sunt mereu alaturi.La multi ani!

Steliana se bucura de frumusetea primului ghiocel aparut in gradina ei si ne doreste tuturor ca acest mic simbol sa ne aduca primavara vesnica in suflet,un an nou sanatos si norocos!

La multi ani ,tuturor!

2011-12-31T13:27:00.001+02:00

2011-12-29T13:22:00.000+02:00

2011-12-28T22:50:00.000+02:00

Ella

2011-12-28T21:33:00.000+02:00

Precum o zana de frumoasa
Si-un zambet ce lucea la soare,
O fata dulce,aratoasa,
Ce-aducea veselie mare.

Intr-o secunda ai ratacit
Drumul ce te aducea spre casa.
Si pe un altul ai pornit,
Spre alt tarm si o alta masa.

Privesti la multe frumuseti
Pe care le-ntalnesti in cale.
De mana voi acum semeti
Simtiti in suflet ca o jale.

Caci cei ramasi in urma voastra
Poarta in suflet un dor greu,
Care acum pe voi apasa,
Nu va mai bucura mereu.

Si-atunci priviti spre lumea lor
Si ce vedeti in ea va mira.
Nu intelegeti dorul greu
Ati vrea sa-l stergeti cu o mana.

E atata liniste la voi
Si ingeri va-nsotesc pe cale
Si ii rugati sa stearga ei
De la cei dragi durerea mare.

Fotografia

2011-12-28T13:05:00.001+02:00

Privind fotografia lui
Parca-i sopteste gandului
Si zambetul ramas pe a lui fata
Ca intr-un vis incepe-a prinde viata.

Si bucuria mea nemarginita
As tine-o intr-o clipa infinita
Si as lipi-o celor dinainte
Cu a lui zambet si a lui cuvinte.

O ,scumpul meu copil,ce dor mi-a fost
Ramai aici ,de pleci n-am nici un rost
C-am fi din nou,daca ai fi si tu
Cosmin,Cristina,eu si cu tatu.

Dar ,mama,am venit pentru o clipa
Cu al meu inger ,pe a lui aripa
Si nu te intrista,ca voi veni mereu
Privind fotografia ,aici voi fi si eu .

Nuti Ignat

Renunţarea. Ce înseamnă cu adevărat „să dai drumul”?

2011-12-27T14:29:00.000+02:00

de Bob Davies şi Lori Thorkelson

Ce este renunţarea?

Trei definiţii de bază ale „renunţării” din dicţionar sunt:

a renunţa la un drept,
a pune deoparte un plan,
a da drumul unui lucru sau unei persoane.

Aceasta arată în termeni mai concreţi despre ce vorbim. Felul de renunţare cu care avem de-a face implică de obicei toate aceste trei acţiuni!

Cine este afectat de renunţare?

Toţi suntem implicaţi într-un anumit fel în renunţare. Zilnic trebuie să facem alegeri. Trebuie să renunţam la lucrurile care ne separă de Dumnezeu. Putem înţelege aceasta când este vorba de lucruri, dar când este vorba de oameni, există deseori confuzie în ce priveşte responsabilitatea noastră creştină. De aceea, renunţarea este atât de dificilă, pentru că deseori implică pe cineva de care suntem cel mai apropiaţi, chiar ultima persoană căreia am vrea să-i dăm drumul.

http://contracurentului.com/node/155

Prima si ultima oara - Osho

2011-12-27T10:53:00.002+02:00

fragment din cartea Farmacie pentru suflet de Osho

Amintiti-va intotdeauna ca atunci cand suntei alaturi de cineva, aceasta ar putea fi ultima data. Nu va pierdeti timpul cu prostii; Nu creati conflicte si certuri pentru motive minore. Cand moartea se apropie, nimic altceva nu mai conteaza. Daca cineva face sau spune ceva care va enerveaza, amintiti-va de moarte. Ganditi-va ca acest om este pe punctul de a muri (sau dumneavoastra); ce mai conteaza atunci cuvintele sau faptele sale? Poate ca nici nu a avut intentia sa va enerveze; poate ca este doar interpretarea dumneavoastra. Din 100 de cazuri, 99 tin mai degraba de interpretarea personala.

Si nu uitati: cand va aflati alaturi de cineva, nu este vorba de cel pe care il stiati dinainte, caci totul se schimba. Nu poti intra in acelasi rau de doua ori si nu poti intalni aceeasi persoana de doua ori. Va puteti intalni cu tatal, mama, fratii, prietenii dumneavoastra, dar ei nu sunt aceeasi; s-au schimbat. Nimic nu ramane la fel. Si dumneavoastra v-ati schimbat, nu mai sunteti acelasi...

http://dindragoste.unica.ro/iubire/prima-si-ultima-oara.php

Raspuns

2011-12-26T08:35:00.001+02:00

In aceasta perioada privim mirati la bucuria celor din jur si ne intrebam ce se intampla cu noi…ne-am pierdut pe undeva bucuria si nu o mai gasim…cred ca nici nu mai avem puterea sa o cautam…Si atunci preferam sa ne ascundem de cei din jur si sa asteptam sa treaca aceasta perioada,cand presiunea este mult prea mare si devenim atat de agitati incat ne temem ca nu ii putem face fata…
Ne intrebam ce se intampla cu prietenii,cu rudele noastre de par ca ne ocolesc,ca nu ne vor in preajma…mai ales in aceasta perioada cand simtim poate cu atat mai mult nevoia unei companii pentru a nu mai avea timp sa ne gandim cat ne doare sufletul si cat de mult ne doare acel loc gol de la masa,aceasta liniste apasatoare…
Dupa o noapte de singuratate si de meditatie am gasit raspunsul:
Oamenii fug de tristete!
“Nu mai intru pe blog pentru ca sunt numai povesti triste”
“Nu mai vreau sa ii vad lucrurile pentru ca ma doare prea mult”

Noi suntem tristi si nu suntem companii tocmai placute,cei din jur nu ar sti cum sa se poarte in prezenta noastra…nu ar putea sa fie fericiti pe deplin pentru ca suntem acolo…
Eu asta cred,aici este problema…si depinde de noi cum o putem rezolva…CUM PUTEM
Suntem intr-un fel contagiosi,tristetea poate ca se ia la o persoana care te iubeste cu adevarat…pentru ca ii pasa de tine…dar nu are taria de a te asculta,de a se incarca cu energia ta negativa…
Acum imi pun cea mai zambitoare masca ,trebuie sa “dea bine” acolo unde merg astazi , am nevoie sa nu ma mai simt singura…
Eu sunt si voi fi mereu aici si va astept sa imi povestiti tot ce aveti pe suflet si va iubesc cu toate sentimentele voastre pe care le cunosc si le inteleg…
Dar eu le traiesc,cei apropiati voua poate ca nu…fiti zambitori!
Dumnezeu sa va dea putere!

In amintirea celor dragi care ne-au parasit

2011-12-25T14:47:00.001+02:00

Astazi, 25-12-2011, se implinesc doi ani de la trecerea in nefiinta a lui Costică Vlad.
Suntem cu sufletul alaturi de familia indurerata.
Dumnezeu sa il odihneasca in pace!

2011-12-25T10:19:00.001+02:00

2011-12-25T09:31:00.000+02:00

Urare

2011-12-25T09:23:00.001+02:00

Azi in zi de sarbatoare,
Vreau sa va fac o urare:
Sa aveti liniste-n casa
Si-o lumanare pe masa,
Sa simbolizeze ea
Pe cel drag de pe-alta stea,
Sufletul sa vi-l mangaie
Si bucurosi sa va tie.

Dumnezeu sa va trimita
Ingerii,sa va colinda
Cu stelute va-nconjoare,
Viata sa fie un soare!
Stralucind nemaivazut
Pe-alte stele intrecand.

Si de sus din lumea lor
Privind catre muritori
Cei ce va vor ocroti
Fericiti va vor zambi.
Caci in zi de sarbatoare
Vor gasi si ei o cale,
Pe cei dragi sa-i inconjoare
Lacrimi sa transforme-n soare.

2011-12-24T20:36:00.001+02:00

In amintirea celor dragi care ne-au parasit

2011-12-24T08:00:00.002+02:00

Dumnezeu sa te odihneasca in pace,frumoasa mea surioara,ne este cumplit de dor de tine,te iubim....si inca te asteptam acasa.Dumnezeu sa ii ierte pe cei care au pierit in acel cumplit accident auto,24 decembrie 2009,MIHAELA-ANGELA,IULIAN,CONSTANTIN,UNAL.

Carmen

2011-12-23T18:13:00.001+02:00

Sarbatoare

2011-12-23T08:05:00.001+02:00

E liniste in jur si adanca asta noapte,
Cu tampla ,sticla rece as vrea sa incalzesc.
Cu ochii catre stele-mi indrept a mele soapte
Si-acolo pe-o fereastra astept sa te zaresc.

Miroase a scortisoara ,parfum de mere coapte
Si cozonaci cu nuca,acum se impletesc.
Din fiecare as vrea sa-ti pun si tie o parte
Si zambetu-ti in schimb in dar sa il primesc.

In glasuri de colinde si clinchet de talanga
Mici fete fericite,in noapte stralucesc.
Astept colindatorii sa le pun in desaga
Pachetul pentru tine,cu drag sa daruiesc.

Si-n dansul lin de ingeri pe-o muzica divina
De sarbatoare-n ceruri te bucuri si acum.
Doar eu stinghera-n noapte raman aici straina
Si bucuria dulce s-a prefacut in fum.

In odaie

2011-12-22T09:05:00.000+02:00

Afara canta vantul prin crengile golite
Si ajuta acum copacii sa danseze divin
In casa arde focul prin lemnele trosnite
Privind la al sau vals, in fata-i ma inclin!

Miroase a boabe fierte si-a fum de foc in vatra
Bunica se agita sa faca bunatati
Cu bucurie apoi duios sa le imparta
La toti cei dragi ai sai si la ai ei nepoti.

Ascunsi pe la ferestre privesc acum copii,
Nerabdatori la clipa cand vor putea manca,
Din tot ce ochiul lor acum cu bucurie
Le-arata intins pe masa din camera de nea.

Acolo in odaia cu flori de gheata trasa
La care doar bunica stie a descuia,
Ne-mbie multe dulciuri si bunatati pe masa
In zi de sarbatoare pe toate le-om manca.

In amintirea celor dragi care ne-au parasit

2011-12-21T14:11:00.001+02:00

Realitatea cea mai dureroasa atunci cand suferi e ca singura persoana care te poate consola e aceeasi persoana dupa care plangi...persoana care m-a facut sa cunosc fericirea, iubirea si implinirea...Printesele tale te vor iubi enorm toata viata...

In amintirea celor dragi care ne-au parasit

2011-12-21T14:09:00.000+02:00

E din nou 20 decembrie…timpul a luat-o la fuga, incerc sa il ajung si totusi as vrea sa se opreasca, imaginile mi se deruleaza cu repeziciune in minte, parca visez, parca vad un film, parca citesc povestea altcuiva. Cu aceeasi durere in suflet gandul ma poarta spre el, lacrimile izvorasc in nestire,lacrimi ce incearca sa stinga dorul care arde din ce in ce mai puternic. Cu greu ridic privirea spre cerul tulburat…Freamatul Craciunului ce se apropie ma doare, nici bradul , nici colindul, nici cadourile nu reusesc sa ma aline…am mintea goala si sufletul impietrit.

Ma indrept mecanic spre candela sa o aprind, sa luminez si sa veghez drumul fara sfarsit al celui ce imi este tata, sa ii vad chipul …As vrea sa il vad chiar si pentru o secunda, sa ii aud vocea, sa ii surprind miscarea nu doar cu ochii mintii…va fi posibil oare in asta viata sa mai traiesc minunea?

Pentru ca azi mai mult ca oricand sufletul meu e bucati, as vrea ca alaturi de voi sa imi alin durerea si sa aprindem impreuna o lumanare pentru tatal meu Gheorghe.

Va imbratisez cu drag. Andreea

Flori de gheata

2011-12-19T08:17:00.002+02:00

Albul a –mbracat pamantul
In copaci stau flori de gheata
Si la geam le-a venit randul
Vor ca sa impodobeasca.

Se aud in departare
Glasurile de copii,
Ce primesc cu incantare
Bomboane si jucarii.

Beculete jucause
Ne zambesc cald la tot pasul,
Se intrec tare dragute
Sa ne prezinte tot dansul.

Si-n asa o sarbatoare
Bucuria ne-nsoteste.
Asteptam clar o urare
Care ne inveseleste.

Atentie la depresie! Semne mai putin cunoscute ale afectiunii

2011-12-18T21:12:00.001+02:00

Nu exista persoana care sa nu fi trecut cel putin odata in viata, printr-o stare depresiva. Cauzele unei depresii pot fi multiple. De la un esec profesional, la pierderea unei persoane dragi sau despartirea de o persoana draga.
Indiferent de sex, varsta, locatie sau orientare sexuala, depresia, ne cuprinde pe toti in anumite momente si este bine sa stii care sunt simptomele ei si cand este cazul sa apelezi la specialisti pentru a trece peste aceasta.
Daca depresia (in latina - inhibitie, tristete) dureaza prea mult sau capata o forma severa (numita depresie majora), efectele ei pot fi de-a dreptul invalidante pentru cel ce sufera de aceasta.

Suferinzii de depresie traiesc de obicei o stare de ingrijorare si de tristete. Ei se simt nefericiti, lipsiti de ajutor si abandonati. Ei sunt nemultumiti de lucrurile din jurul lor si nimic nu-i poate face fericiti.

Postat de Psih. Stefan Arnautu - psihologie clinica

http://femeiadeastazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=208&Itemid=149

Nor in suflet

2011-12-18T13:15:00.001+02:00

Cerul isi cerne lacrimile prin sita.
De-atata incruntare e negru-n univers,
Privin acum afara ,simti cum iti este frica.
Si rugaciuni pe buze parca se tes.

E nor la tine-n suflet si vifor printre ganduri
Si iarna te cuprinse cu al ei maret inghet,
Iar amintirile iti stau ca niste randuri
Pe raftul mintii tale tronand acum semet.

In jurul tau se pare ca este sarbatoare,
Cu rasete si zambet ceilalti se harjonesc,
Doar tu pierdut in noapte nu stii ce este soare,
Te simti pierdut si singur de griji care trosnesc.

Cu mana de pe frunte alungi ingrijorarea,
Incet de la pamant incerci sa te ridici,
Si te admira lumea ,dansand in sarbatoarea
De pe aceasta lume,un zambet le dedici.

In tine sta ascunsa puterea de-a invinge,
Caci singur te-ai nascut si singur vei muri,
Insa cu siguranta candva tu vei ajunge
Pe lumea-n care ei,cei dragi ,te vor primi.

Si vei dansa si tu,vei simti sarbatoarea
Si bucuria dulce de a ii revedea,
Cu totii impreuna va veti urma chemarea
Si gheata de pe suflet cu zgomot va cadea.

PLAJA PUSTIE

2011-12-17T08:39:00.000+02:00

Pasesc ingandurata pe plaja acum pustie
Cu nostalgie in suflet si zambet fals pe chip
Si deznadejdea ar vrea acum sa reanvie
Trecutul perindat prin minte ca un clip.

Si valurile-mi canta o melodie trista
Caci prin a lor putere,durerea mi-o percep.
As vrea sa pot sa nu fiu pesimista
La rolul asta dau acum cat ma pricep.

As da orice sa pot sa imi schimb rolul
Si piesa-n care joc sa ma schimbe si ea
Sa pot sa-aleg din roluri de tot felul
Cum as vrea eu sa fie viata mea.

Regizor mi-e destinul si-a scris-o pentru mine
Refuza sa modifice la ea ceva
Sunt obligata sa imi fac jocul bine
Ca cei ce ma privesc,sa poata invata.

Si-atunci dezmeticita pe-o scena de pe-o plaja
Unde cortina demult s-a ridicat
Imi port agale pasii de parca acum o vraja
In valurile vietii grabit m-a aruncat.

Iar eu neputincioasa incerc s-o scot la capat
Si sa arat la public ce bine pot juca
Si cand se va sfarsi aplauzele ropot
Arata ca si-n drama te mai poti bucura.

Si daca am incepe cu … sfarsitul

2011-12-16T08:32:00.000+02:00

Faceam deunazi rebus cu copilul. Rebusuri de acelea simple, cateva cuvinte pe orizontala, de ghicit unul pe verticala. Logic, ar fi trebuit, rand pe rand, sa gasim toate cuvintele pe orizontala, ca intr-un final sa ni se dezvaluie …solutia pe verticala. Luam asadar la rand definitiile. Ne cam poticnim, mai sarim peste randuri…revenim… Din cateva litere ne-am dat insa seama care era …rezolvarea. Si asa, ca sa nu lasam rebusul necompletat, plecand de la solutie, am rezolvat si celelalte cuvinte.Tema era facuta.

Doua idei mi-au revenit atunci in minte:

daca am incepe cu …sfarsitul, cu solutia?
nu e obligatoriu sa parcurg (rezolv) toti pasii pentru a ajunge la o solutie
Aparent contravine oricarei logici. Ar trebui sa pleci de la A ca sa ajungi la B. Si daca am incepe cu B?! Cel putin prin a-l vizualiza, a-l crea in minte?!

In coaching i se spune si viitorul dorit, ceea ce iti doresti: sa te intelegi mai bine cu partenerul de viata, afaceri, copilul…, sa iti cumperi o alta masina, sa mai dai jos cateva kilograme, sa mergi in croaziera, sa urmezi un curs de inot, sa nu te mai enervezi asa de repede…samd.

Bun, ne-am conturat ceea ce ne dorim, am ajuns de ex., la concluzia ca 6 kilograme mai putin ne-ar insenina diminetile cand am intra mai usor in …pantaloni. Dar cum ajungem concret la solutie? Doar pentru ca ma vad mai slaba nu inseamna ca si sunt mai slaba J. E important insa ca acum stim ce vrem, care e motivatia, poate si cum ne vom simti daca am ajuns deja la B. (Si asta pentru ca au mai fost situatii in care am experimentat solutia, am mai dat noi niste kilograme jos)

Abia acum ar urma pasii pe care ii avem de facut pentru a ajunge la solutie. Acum putem aranja “rebusul” si pe orizontala. Acum putem incepe sa mergem dinspre A pentru a ajunge la B.

Laura Dumbrava

http://www.socialskills.ro/articole/48-si-daca-am-incepe-cu-sfarsitul.html?utm_source=MailingList&utm_medium=email&utm_campaign=De+la+Piatra+la+Diamant

Zborul spre Rai

2011-12-15T19:29:00.000+02:00

Zboara copile ,
Zboara spre cer
In locul plin de mister

Chiar de se frange
Inima mea
Sa nu intorci privirea

Zboara copile
Zboara spre nori
Acolo unde sunt flori

Sa ai bucurie
Lumina sa ai
Acolo unde in Rai

Alaturi de ingeri
Tu vei avea
Iubirea si linistea

Si-aici eu voi sti
Ca esti fericit
De Dumnezeu ocrotit.

Nuti Ignat

Calatoria ultima.Dincolo de frontierele fricii

2011-12-14T18:40:00.001+02:00

Categoric n-aş fi citit acum trei ani (cu atât mai puţin acum cinci, şapte sau mai mulţi) Călătoria ultimă a lui Stanislav Grof. Probabil m-aş fi eschivat de la orice recomandare de lectură şi aş fi făcut tot posibilul să nu ţin în mână această carte. Nu din naivitate, dezinteres sau incapacitate de înţelegere, ci din teamă. De frică! Fiindcă pentru mine cea mai mare frică a fost frica de moarte. De moarte mi-era o frică de moarte!

Înţelegerea şi semnificaţia pe care am dat-o eu foarte devreme, la nici 4 ani, acestui profund proces prin care trece fiinţa noastră, mi-a ghidat viaţa într-un mod de care aveam să devin conştientă doar atunci când, încurcată în propriul labirint de frici, a trebuit să stau faţă în faţă cu moartea, la o respiraţie distanţă.

Întâmplarea care m-a făcut pe mine să pun semnul egal între moarte şi pierdere dureroasă (uşor confundabilă cu unacut sentiment al abandonării) a fost experienţa “însoţirii” către dincolo, într-o noapte, a bunicului meu. Noaptea aceea, din a cărei totalitate păstrez doar frânturi, a fost percepută de mine atât de dramatic, încât zeci de ani după aceea am trăit cu spaima unei noi confruntări, nu atât cu moartea, ci cu golul pe care ea îl lasă în urmă.

Probabil că şocul despărţirii nu ar fi fost atât de puternic atunci, dacă adulţii din jurul meu ar fi reacţionat altfel, în limitele firescului pe care abia de curând am înţeles că-l presupune orice plecare, a oricui, oricând şi indiferent în ce condiţii. Intenţia bună a părinţilor mei de a mă proteja de “traumă” a făcut ca ea să devină şi mai acută, pentru că, exclusă fiind din tot ceea ce înseamnă ritualul înmormântării şi cermonialul despărţirii, am acordat marii treceri semnificaţia unei întâmplări absurde, fără sens, aducătoare de suferinţă, efect al unei uriaşe nedreptăţi care i-a fost dat fiinţei să o îndure din partea unei autorităţi supreme ce se manifestă haotic, lipsit de noimă şi pedepsitor

Raluca Lungu

http://www.calatoriainimii.net/2011/12/calatoria-ultima-dincolo-de-frontierele-fricii/

Bastonul

2011-12-14T08:08:00.001+02:00

Fiind micut,mergand printre alei
Ai dat de o nuia de tei
Si-ai ridicat-o intr-o joaca
Spunand ca vremea o sa treaca

Si tot razand m-ai prins de mana
Tu,mama mea,cand o sa fii batrana
Un sprijin iti va fi de ajutor
Acest baston de tei,insotitor.

L-ai masurat pana la a mea mana
Zicand,mamico,nu e nici o gluma
Din batul asta am sa-ti fac
Baston frumos si dat cu lac.

Ti-am zis ca mai sunt ani pan-atunci
Sa-l lasi acolo ,sau sa il arunci
Caci cariile -n timp il va atinge
Va putrezi si se va frange.

Dar tu copil nerabdator
Tot mi-ai facut ,insotitor...
De parca tu stiai ca mana ta
Nu va mai fi pe mine-a ajuta.

Nuti Ignat

Petale de nufăr

2011-12-13T13:18:00.000+02:00

O floare de nufăr îşi pleacă petale,
'N oglinda tăcută ce-adoarme dureri,
Mai cântă-mi, iubite din rănile tale,
Mai dă-mi o albastră-amintire de ieri...

Şi lasă-mi o noapte pe frunte să-mi ningă
Din gândul ascuns printre sălcii şi nori,
Doar visele tale cu dor să-mi atingă
Petale de nufăr, petale de zori...

Din palma-ţi rănită-n sărutul plecării
Mai simt mângâierea tăcerii din noi.
Ne plânge-aşteptarea în taina-nserării
Când norii se-apleacă cu umbre şi ploi...

Şi nimeni nu ştie că timpul se-mbracă
'N petale de nufăr pierdut în noroi
Şi nici o durere n-aşteaptă să treacă
Un pas fără tine, un pas fără noi...

Petre Violetta

http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/petale-de-nuf-r

Nimic nu e intamplator- o lege magica a universului

2011-12-13T11:38:00.001+02:00

Nimic nu e intamplator…

Astazi mi-am dat seama ca in fiecare zi aflu cate ceva. Ca e esential sa ma deschid si sa invat de la toate persoanele cu care interactionez. Mi-am dat seama ca atunci cand esti generos, viata e generooasa cu tine, ca atunci ca emiti intentii si ganduri pozitive ele ti se vor intoarce, ca atunci cand judec, mereu atrag persoane care ma judeca, ca atunci cand incerc sa conving pe cineva de ceva sunt o hoata de energie si voi atrage in viata mea oameni care ma vor fura. Mai mult am inteles ca daca nu esti sincera si transparenta, vei atrage in viata ta oameni care te vor minti. Mi-am reamintit ca tot ceea ce am de facut este sa actionez conform entuziasmului si bucuriei, si sa fac doar acele lucruri care imi provoaca aceste sentimente pentru ca ele exprima adevaratul meu sine. Ca pana acum am fost de multe ori o persoana care nu-i accepta pe ceilalti asa cum sunt, si se punea mereu pe o pozitie de superioritate si de ‘’eu stiu mai bine decat tine’’, si ca atunci cand cineva imi spune ceva cu care nu sunt de acord, atunci cand esti suficient destul de evoluata ai puterea sa zambesti in loc sa te enervezi.

Cristina Miculete

http://artafeminina.ro/nimic-nu-e-intamplator-o-lege-magica-a-universului/

Aviator

2011-12-12T09:11:00.000+02:00

Mi-aduc aminte cand glumeai
Daca ma necajeai ,ma consolai
Si imi spuneai ca fiecare-mparte
Are un vis sa-l duca mai departe

Si visul tau de-a fi cand vei fi mare
Sa zbori atat de sus pana la soare
Si imi spuneai atat de zambitor
Eu ,mama,vreau sa fiu aviator

Sa explorez zburand pana la cer,
Ca drumul printre nori e un mister
Si voi putea sa fiu atat de-aproape
Sa vad cum stelele rasar in noapte.

Si-n suflet imi treceau fiori
La gandul cat de sus sa zbori
Deasupra norilor,inalt avant
Spre cerul infinit intr-un cuvant.

Acum pe-acest pamant s-a terminat
Si visul tau cu tine l-ai luat
Acolo unde poti zbura usor
Si fara sa te faci aviator

Nuti Ignat

2011-12-12T08:21:00.001+02:00

La multi ani,Ildy!

2011-12-10T19:21:00.002+02:00

Nu am solutii pentru toate problemele din viata ta, pentru indoielile si temerile tale, dar te pot asculta si impreuna putem cauta raspunsuri. La Multi Ani!

Trebuie sa te ridici!

2011-12-09T08:17:00.000+02:00

Soarele a plecat sa lumineze alta lume…Universul sta incruntat si isi cerne supararea prin sita anotimpului…E intuneric si frig si lacrimile cerului cad peste tine cu repeziciune…te lovesc…Stai si realizezi ca asa este si sufletul tau…plin de frig si intuneric si ploua…Privesti in jur si te intrebi cati dintre cei care trec grabiti pe langa tine simt la fel…pe cati dintre ei ii ingheata lovitura destinului,sau cati dintre ei sunt incalziti de soarele dragostei…ai vrea sa vezi macar zapada…Atunci te-ai amagi ca frigul vine de la ger dar cel putin este lumina…lumina alba ,flori de gheata ce te imbie sa te bucuri de frumusetea lor…Te mai poti bucura de ceva?
Esti constient ca in tine sta ascunsa puterea de a te ridica de acolo de jos,de unde soarta te-a aruncat …si unde ai stat tintuit o vreme…pentru ca nu intelegeai rostul…pentru ce sau pentru cine sa te mai ridici…dar apoi privesti la fetele celor care ti-au ramas aproape,pe care ii iubesti si care iti daruiesc dragostea lor,privesti la mana pe care ti-o intind si zambind stangaci le intinzi mana…esti cuprins de dorinta de a le fi alaturi…acolo jos esti singur,uitat de toti si de toate…esti un mort viu…viu dar fara chef de a trai…si ei,ei iti dau motivatia…stii ca au nevoie de tine…Pentru ei trebuie sa te ridici!
Intelegi ca nu esti singur,multi oameni din jur te iubesc si au nevoie de tine…Pentru ei,zambind va trebui sa te ridici!
Astazi si eu zambind iti intind o mana…te rog sa vii alaturi de mine,am nevoie de zambetul tau,de sprijinul tau,de prietenia ta…
Te rog sa-mi dai mana si sa ma lasi sa te ajut sa te ridici!Maine tu vei fi cel care imi va sterge lacrima de pe obraz…Am nevoie de tine!

Samanta

2011-12-08T09:33:00.002+02:00

Un bogat om de afaceri crestin a decis ca este timpul sa-si lase un succesor la comanda companiei sale. In loc de a se orienta spre unul din directorii firmei sau copiii sai, el a decis sa incerce ceva deosebit.

Intr-o zi si-a convocat tot executivul care era format din tineri si le-a spus:
- Dragii mei, a sosit timpul sa-mi numesc un inlocuitor la conducerea companiei in calitate de manager general (CEO). Asa ca decizia mea este ca unul din voi sa ocupe acest post.
Toti au ramas socati, in timp ce seful a continuat:
- Astazi intentionez sa va dau fiecaruia cate o samanta – o samanta speciala. Vreau ca sa luati samanta aceasta acasa, s-o plantati, s-o udati si apoi exact peste un an sa veniti cu planta care a rasarit si crecut din aceasta samanta. Cu acea ocazie voi analiza planta fiecaruia si dupa un criteriu personal voi alege viitorul manager general.
Un tanar, pe nume Jim a fost prezent la intalnire si asemenea fiecaruia a primit si el o samanta. A plecat acasa si cu entuziasm a impartasit sotiei planul sefului. Sotia l-a ajutat sa gaseasca un vas potrivit, pamant de calitate imbunatatit cu ingrasamant natural si apoi a plantat samanta. In fiecare zi Jim turna apa in acel vas si astepta cu nerabdare sa vada un semn ca samanta a incoltit si o mica planta si-a facut aparitia. Dupa vreo trei saptamani, colegii lui vorbeau despre semintele lor si despre plantele care au inceput sa rasara. Jim urmarea cu atentie vasul in care plantase samanta, dar nimic nu se intampla.Trei, patru, cinci saptamani au trecut dar in vasul cu pamant nu se vedea nici un semn de incoltire si crestere. Colegii lui vorbeau deja despre plantele lor, dar Jim se simtea falimentar in incercarea lui de a face samanta sa se transforme in planta. Au trecut sase luni – nimic insa nu se intamplase in vasul cu pamant al lui Jim. Cu nespusa parere de rau Jim si-a dat seama ca omorase samanta. Fiecare din colegii lui aveau deja pomi, plante, iar el nu avea nimic. Oricum Jim a hotarat sa nu spuna colegilor sai nimic din experienta lui esuata. El a hotarat insa sa continue sa ude samata si sa-i adauge ingrasamant…cine stie? Poate intr-o zi samanta va incolti.
Dupa exact un an, fiecare din cei ce primisera o samanta de la sef, si-au adus vasele lor cu plante pentru a fi inspectate. Jim a spus sotiei ca el nu indrazneste sa mearga la companie cu un vas gol. Sotia insa l-a incurajat sa fie cinstit cu ceea ce i s-a intamplat. Desi a simtit un gol in stomac gandindu-se la experienta pe care o va avea – poate cea mai jenanta experienta din viata lui – a hotarat totusi sa dea ascultare sfatului sotiei.
Astfel, in ziua hotarata pentru inspectie, Jim si-a luat vasul in care nu era decat pamant si s-a prezentat la sala de conferinte a companiei. Cand a intrat in sala, Jim a fost socat de varietatea de plante din vasele colegilor lui. Plantele erau minunate: diferite in culori si marimi. Jim si-a pus vasul pe podea si multi din colegii lui au bufnit in ras – altii l-au compatimit sincer.
Cand seful si-a facut aparitia, a salutat membrii executivului rotindu-si privirea asupra tuturor. Jim cauta un colt cat mai indepartat pentru a se ascunde.
- Wau! Ce plante minunate, copaci, flori ati crescut voi! – a spus seful. Astazi unul din voi va fi numit managerul general al companiei.
Deodata, seful l-a descoperit pe Jim in coltul cel mai indepartat al salii cu vasul sau gol. A rugat pe directorul financiar sa-l invite pe Jim in fata. Jim a inghetat! El a inceput sa gandeasca cam asa, “Seful si-a dat seama de esecul meu. Mare lucru sa nu ma concedieze.”
Cand Jim a a juns in fata, seful l-a intrebat ce s-a intamplat cu samanta lui. Astfel ca Jim a trebuit sa-i spuna istoria sa.Dupa ce Jim a terminat, seful a spus ca toata lumea, cu exceptia lui Jim, sa ocupe un loc.Apoi, aratand cu mana spre Jim a spus,
- Iata-l pe noul vostru manager general. Numele lui este Jim.
Lui Jim nu-i venea sa creada. Jim falimentase total in plantarea semintei. Cum putea el sa fie manager general cu un asemenea esec?
Apoi seful a continuat:
- Cu un an in urma, am dat fiecaruia din cei prezenti in aceasta sala – o samanta. V-am spus sa luati samanta, sa o plantati, sa o udati si sa mi-o aduceti astazi inapoi. Ceea ce voi nu ati stiut este ca toate semintele pe care vi le-am dat au fost fierte – toate au fost seminte moarte care nu aveau cum sa incolteasca. Toti cu exceptia lui Jim mi-ati adus pomi, plante, flori. Cand v-ati dat seama ca samanta pe care v-am dat-o eu nu incolteste, ati inlocuit-o cu alta samanta procurata de voi. Jim a fost singurul care a avut curajul si cinstea de a aduce vasul cu planta mea in el. Pentru acest motiv el va fi numit managerul general al companiei mele.

Daca plantezi cinste – vei culege incredere
Daca plantezi bunatate – vei culege prieteni
Daca plantezi umilinta – vei culege maretie
Daca plantezi perseverenta – vei culege satisfactie
Daca plantezi respect – vei culege perspectiva
Daca plantezi harnicie – vei culege succes
Daca plantezi iertare – vei culege impacare
Daca plantezi credinta in Isus – vei avea o recolta bogata.
Atentie: ce plantezi azi – vei culege maine !!!!

sursa:E-mail

2011-12-07T18:42:00.002+02:00

Lumina de Mos Nicolae

2011-12-06T16:44:00.001+02:00

Mi-aduc aminte cand era Cosmin
Cu ochii lui ca fructul de maslin
Nerabdatori sa vada in ghetute
Oare i-a pus Mosul dulciuri,masinute?

Si-si pregatea ghetute cremuite
Sa straluceasca-n noapte lustruite
Sa vada Mosul drumul catre ele
Sa fie mandre jucarelele!!

C-a fost tot anul un copil cuminte
Si de parinti si de a lor cuvinte
Si bucuria lui copilareasca
Nu se putea sa nu o rasplateasca

Cu ale Mosului cadouri in ghetute
In feeria noptii cu ai ei stelute....
Astept acum din tolba lui
Sa-i dea Lumina Sfantului!

Nuti Ignat

2011-12-06T15:46:00.001+02:00

Dragii mei,va anunt cu bucurie ca a aparut primul numar al Newsletter-ului saptamanal in limba romana,gratuit,pentru cei care au pierdut o persoana draga.
Cei care deja ati completat formularul de abonare l-ati primit…Pentru toti ceilalti il puteti primi in fiecare zi de marti dupa ce completati acest formular

http://eepurl.com/gr5Jz

Acest Newsletter apare la initiativa lui Mihaela Vlad-fondator "Exista viata dupa doliu" si va fi tot mai interesant si de ajutor multor persoane…
Pentru a va face o idee puteti vedea primul numar aici:

http://eepurl.com/hycI2

Un proiect minunat creat de o tanara ambitioasa si cu mult suflet,care strange in jurul ei multi alti voluntari si impreuna,suflet langa suflet incercam sa aducem putina liniste si alinare celor care trec prin perioada de doliu…
Multumim Mihaela Vlad!

Darul

2011-12-06T11:19:00.000+02:00

Cu putin timp in urma Adriana (blogul Dardindar) ne indemna sa facem un dar in aceasta perioada de post si sarbatori…Pentru ca va fi un dar pe care il voi trimite prin Posta, m-am hotarat sa daruiesc celui care isi doreste o carte “Aripi pierdute”
Daca cineva are nevoie de acest neinsemnat dar, nu trebuie decat sa posteze un comentariu pe blogul Adrianei si sa imi trimita adresa pe E-mail…
Dumnezeu sa va daruiasca tot ce va este de folos!

http://adriana-dardindar.blogspot.com/2011/11/daruiesc-ce-imi-este-de-prisos.html

2011-12-06T07:56:00.000+02:00

“Frica de schimbare”, 17 decembrie, Clubul de Lectură!

2011-12-05T14:43:00.002+02:00

Dragi prieteni,

Vă invităm sâmbătă, 17 decembrie 2011, între 11.00-12.30, la bibliotecă, la un ceai cald și o întâlnire cu alți oameni interesați de dezvoltare personală prin lectură!

Vom învăța CUM să încheiem anumite capitole din viață și să începem altele noi! “Trăiește viața din plin!”, “Bucură-te de viață!” – sunt îndemnuri pe care le auzim mereu în jurul nostru, dar sunt greu de urmat dacă nu suntem adaptabili, flexibili și deschiși spre nou!

CE CITIM?
Luana Coman ne va citi fragmente din cărți și autori celebri care vorbesc despre rolul schimbării în viața omului și ce înseamnă “arta de a trăi”!

UNDE?
Bucuresti, Filiala “Marin Preda” a Bibliotecii Metropolitane. Str. Știrbei Vodă, 168 (Metrou Eroilor)

http://www.existaviatadupadoliu.ro/2011/12/frica-de-schimbare-17-decembrie-clubul-de-lectura/

Carul Mare

2011-12-05T07:57:00.000+02:00

Sunt un actor pe scena vietii
Si ii interpretez un rol.
Vreau sa transmit acum emotii
Celor ce vin din viitor.

Si joc cum cred ca e mai bine
Cu daruire si mister,
Si sper ca ziua de maine
Sa nu-mi aduca nori pe cer.

Caci de furtuna-am avut parte,
De multa ploaie-n calea mea.
As vrea acum daca se poata
Sa mai apara cate-o stea.

Privind la cerul plin de stele
Cu-n zambet larg de-ncurajare,
Voi sti sa ma incarc din ele
Si din a lor miscare.

Si piesa ce-o jucam candva
Ma va lansa se pare.
Si voi fi prima dintre ele
Plimbata-n “carul mare”

2011-12-04T11:03:00.001+02:00

Vampirii energetici

2011-12-04T10:21:00.000+02:00

Ai avut vreodata, in timpul unei conversatii, sentimentul ca te simti complet epuizat, ca si cum toata energia pozitiva, tot entuziasmul si bucuria vietii ti-ar fi fost luate dintr-o data, ca prin farmec? Daca da, cel mai probabil ai fost victima unui "vampir energetic"

In mare voga in occident, vampirismul - ca subiect de film, carti si chiar expozitii de arta, este un fenomen care inca suscita interesul marelui public. Insa nu toti vampirii traiesc in romanele "Dracula" sau "Interviu cu un vampir". Exista o "specie" mai putin romantica sau misterioasa a acestor pradatori, pe care o poti intalni oriunde, la locul de munca, in cercul de prieteni sau chiar in familie. "Vampirul psihic" sau "vampirul energetic" este o persoana obisnuita, care se hraneste cu energia sau forta de viata a celor din jurul sau.

http://www.formula-as.ro/2010/937/mica-enciclopedie-as-27/vampirii-energetici-12925

Numele tau

2011-12-03T17:15:00.001+02:00

In visul meu aseara,
Privind cerul senin,
Stelutele formara,
Numele tau,Cosmin.

Si straluceau in noapte,
Lumina lor ,aievea
Din razele lor soapte
Imi alinau durerea.

Iar eu de bucurie
Vegheam sa nu dispara,
Si-aceasta reverie
In zori sa reapara.

Ca toate impreuna
Ce scriu numele tau,
Sa stea mana de mana
Si luminand mereu,

Ca-n fiecare seara,
Privind cerul senin,
Din stele sa apara
Numele tau,Cosmin.

Nuti Ignat

POIANA

2011-12-02T09:00:00.001+02:00

Acolo in poiana verde,
Cu valuri ce zambesc la soare
Si-si mladie duioase plete
In zambete mangaietoare,
Doi tineri zburda mana-n mana
Si veseli harjonesc destinul,
Ca asta clipa sa ramana
Pentru a le indulci veninul.
Iar el din macii rosii tese
Covor sa-i puna la picioare,
Cu ale lor frumoase fete
Un sange clocotind la soare.
Si veselia din poiana
E cel mai minunat tablou,
Pacat ca este doar o rama…
Peisaj intr-un vechi…tablou.

In amintirea celor dragi care ne-au parasit

2011-12-01T19:59:00.003+02:00

COSTICA VLAD
01.12.1960-25.12.2009

Astazi nu stiu unde sa te mai caut decat in sufletul meu. Te-am asteptat doi ani si n-ai mai venit, probabil ca ti-e foarte bine acolo unde esti ... Mergem mai departe lipsiti de dragostea si veselia cu care ne obisnuisem si era asa de bine ... Mama te asteapta inca, desi am incercat sa ii explic de mai multe ori ca asta a fost tot, ca Dumnezeu scrisese doar o poveste scurta de dragoste pentru voi aici pe Pamant. Sper ca esti mandru de noi si ca stii prea bine cat de dor ne este de vorba si imbratisarea ta!

Mihaela

Cum trecem mai usor peste sarbatori?

2011-12-01T19:47:00.001+02:00

Parca am ramas numai eu singura de pe lume incremenita-n loc,privind cu mirare la toti cei care se agita prin jur…In departare se aud coline si globulete rosii au inceput a zambi pe la ferestre…clinchete de clopotei si beculete colorate au aparut peste tot,semn ca sarbatorile se apropie…motiv de bucurie pentru cei mai multi dintre noi,voie buna si veselie pe fete de copii…

Motiv de intrebare si framantare pentru altii…Noi cum vom trece peste aceasta perioada?A gasit cineva formula miraculoasa care sa amorteasca durerea,sa intoarca timpul inapoi fie si pentru o noapte…noaptea magica?(in care sa fim cu toti cei dragi la un loc?)

Voi ce credeti ca ar trebui sa facem pentru a ne putea bucura de frumusetea sarbatorilor?Cum le depasiti?

2011-11-30T20:02:00.001+02:00

Gand mesager

2011-11-30T08:03:00.001+02:00

O usa-s suflet se deschide
Si ies acum incet pe ea,
Din ale mintii reci firide
Povesti de-aici din lumea mea.

Si gandurile-n dans se-mbina
Si libere-s si fericite.
Spre cer in zbor ar vrea sa vina
Ca o cosita impletite.

Cu ele-n zbor purtand iubirea
Tot cautand pe cineva,
Sa-si implineasca acum menirea
Si dragoste in dar sa dea.

Un dar din inima de mama
Ce fiu-n brate ar vrea sa-si ia,
Caci pentru ea asta inseamna
Minunea de a-l revedea.

Dar pana va sosi momentul
Cu ochii-n sus privind la cer
Trimite astazi numai gandul
Pe credinciosul mesager.

Astazi mai sunt doar ... o umbra care plange

2011-11-29T11:42:00.002+02:00

Eu si plansul tau l-am plans
Si tot nu mi-a fost de-ajuns.
As muri si moartea ta
Mama daca daca as putea.

Cui ii pasa ca te trezesti dimineata cu teama unei noi zile ?... O noua zi pentru lume dar nu si pentru tine.... ca ai vrea sa-ti acoperi capul cu plapuma, sa nu ajunga pic de lumina la tine... sa dormi, si sa dormi, si sa dormi, atat ai vrea… doar ca sa nu simti... Sa nu simti tristetea care-ti guverneaza viata... sa nu iti simti sufletul care ar vrea si el sa fuga de tine... satul de lacrimi... Cui ii pasa ca traiesti o viata careia nu-i gasesti rost ?... Ca faci lucrurile pe care TREBUIE sa le faci, doar pentru ca nu poti sa faci altceva... ca atunci cand zambesti, zambetul e doar unul aparent.... ca atunci cand incerci sa-ti scrijelesti pe fata un zambet, inima iti plange... ca vorbesti cu oamenii dar esti, de fapt, la km departare de ei... ca te adancesti in munca, in mii de lucruri, doar, doar vei reusi sa uiti de tine... Dar cui sa-i pese ?... Cui sa-i pese ca nu esti omul puternic care se asteapta ceilalti sa fii ?... ca iti impui drumul pe care sa mergi, si-n clipa urmatoare te abati de la el... ca nu te ating stropii de ploaie dar nici nu te mangaie razele soarelui... ca trece fiecare zi fara sa simti nimic... nimic... decat amaraciune... un gol imens in suflet... o durere... fizica chiar... Cui ii pasa ca ti-e groaza de fiecare seara care vine ?... Seara, cand toate par mai greu de indurat... Si noaptea, noaptea, cand te coplesesc amintirile, dar mai ales, imposibilitatile viitorului... Noaptea, cu visele… care raman doar vise... Si-ai vrea doar ca noaptea sa fie una eterna, doar de frica viitoarei zile... cand trebuie sa o iei de la capat, iar si iar... Pana cand ?... Cui ii pasa ?... Si de ce i-ar pasa cuiva ?...
Acum as mai vrea doar sa scriu – urla in mine viata, trairile – toate clipele care se vor transpuse in cuvinte. Dar si cuvintele ma dor cumplit... Le simt cum se zbat in mine, cum ma ranesc tot pe dinauntru si durerea e una atat de fizica ca as vrea sa smulg din mine ceea ce imi face atat de mult rau… sau, macar, toate simturile sa-mi fie amortite, nimic sa nu mai ajunga la mine... Cu toate se obisnuieste omul ?.. Cu toate se invata ?.. Dar putem vreodata sa ne invatam cu nefericirea ?.. Azi plangem, ne zbatem, ne impotrivim nefericirii nevrand s-o lasam sa ne acapareze sufletul, maine ne luptam un pic mai putin decat azi, si tot asa… pana cand nefericirea ajunge sa faca parte intr-atat de mult din noi, incat o confundam cu normalitatea ? Si-ajungem sa spunem ca e bine asa cum e, cand, de fapt, e rau ca naiba ?.. Putem, resemnati, sa traim asa o viata intreaga, sa mergem mana in mana cu nefericirea pe fiecare drum ce ne e sortit ? E intrebarea la care mi-e tare teama sa raspund. Mi-e frica ca raspunsul pe care mi l-as putea da m-ar arunca intr-un hau si mai adanc decat cel in care ma aflu. Ca speranta unei zile in care sa ma trezesc cu sufletul usor, cu pofta de viata frematand in mine, cu ochii limpezi si zambetul pe buze – un zambet incarcat de bucuria existentei, s-ar pierde si ea... Si, fara urma aceea de licarire de la capatul tunelului, ce as mai putea sa fac ?.. Si-asa mi-as dori, de multe ori, sa ma intind pe jos, si sa nu mai trebuiasca sa ma ridic de acolo. Sa nu mai trebuiasca sa simt. Sa nu mai trebuiasca sa merg mai departe.. Ce ma face sa continui, totusi? Nici nu stiu… probabil nu vreau sa cred ca-i totul pierdut, ca nu mai exista nici o sansa… sansa la viata, adevarata viata, nu o simpla existenta... As vrea sa pot sa fac un pact cu viata si cu nefericirea asta cumplita care s-a lipit de mine si nu vrea nicicum sa-mi mai dea drumul... Prea o hranesc bine, stiu eu… Un pact… sa traiesc... Sa traiesc, sa fiu viu, sa simt, sa pot sa ma abandonez unei fericiri necenzurate, complete, fara temeri, fara indoieli, intrebari si nesigurante... Pur si simplu, fericire... Si sa dau pentru asta ani din viata. 5, 10, cati ar fi necesari, oricati as mai avea.. Sau, chiar sa mor… dar sa mor intr-un moment de fericire simpla, pura, neintinata de nici o pata... de nicio tradare... Dau nefericirea pe o moarte-n fericire. Sufletul meu sa zboare si zborul lui sa fie spre inaltimile acelea mult dorite, ale implinirii celor mai tainice ganduri si dorinte... Sa inchid ochii intr-o astfel de clipa de viata, intr-un astfel de vis… si realitatea sa nu mai existe. Sa fie… doar sfarsitul... Dar viata… viata nu face compromisuri. Nu accepta targuri. Negocieri. E asa cum e. Asa cum TREBUIE... Clipele de viata – portii de lumina, de-o orbitoare mult dorita lumina chiar, le am, le traiesc, ma rascolesc si-mi fac sa vibreze fiecare particica a fiintei. Ma inalta la stele, ma fac sa stralucesc ca ele, pe bolta unui Cer ce apartine celor mai intense sentimente… dar oricat de mult as vrea eu ca ceasornicele necrutatorului timp sa se defecteze toate in acele clipe, ca timpul sa se opreasca… nu se poate... Si, de-acolo, de sus, din inaltimile trairilor mele sufletesti, realitatea ma prinde si ma arunca crunt, mereu in aceeasi prapastie in care sunt prizonier… si evadez, iar si iar, fug de realitate gasindu-mi refugiul in bratele viselor implinite, pret de o clipa… o implinire intunecata mereu de umbra realitatii ce ma urmareste… si scapare nu exista, trebuie sa ma intorc mereu in aceeasi celula, mica, trista, dezolanta… a nefericirii... Zilele astea… un pact, totusi... Pactul interzicerilor... A limitelor care n-au voie sa fie depasite. Un pact al trairilor care n-au voie sa-si gaseasca implinirea. Un pact in care eu dau, de bunavoie dar cu sufletul facut tandari… Dau clipele de viata pentru… pentru ce ? Pentru liniste ?.. Pentru resemnare ?.. Dar TREBUIE ?… pentru ca asa imi impune viata ?...
Dar din pacate este totul o pacaleala, asa cum e toata viata uneori... Crezi ca poti s-o pacalesti si sa-i furi marunte clipe de placere… Joci cinstit mereu, si incerci, poate, uneori, sa mai joglezi un pic, crezand ca, poate, pe cai ocolite, obtii ceva mai mult… Si daca reusesti, si-ti traiesti clipa furata, crezi ca poti s-o faci din nou… Sa furi o alta clipa… si sa traiesti din crampeiele de fericire… Dar nu-ti reuseste la nesfarsit… cand crezi mai cu putere ca ai reusit s-o pacalesti, ca ai reusit sa-i rapesti o portie mai mare de bine… Ea, viata ta… iti arata ca de fapt, tu esti cel pacalit... Ca franturile tale de fericire nu sunt decat amare amagiri… si ca nu-ti da decat atat cat are ea chef sa-ti dea. Nu atat cat ti-ai dori tu... Sau cat ai putea tu trai. Si cat ai putea sa simti... O pacaleala amara, as vrea si azi sa fie totul... Sa fie o gluma faptul ca-mi simt sufletul farame… Mii de bucatele imprastiate in mine... Si amortit sunt, trup si suflet... O amorteala care ma ingheata... Azi, as vrea ca ratiunea sa-mi fie mai puternica decat sentimentele. Sa pot sa spun ” gata “! Si sufletul sa asculte de minte.. Sa pot sa nu mai iubesc... Sau, macar, sa nu mai simt. Nimic. Totul sa fie doar nepasare si indiferenta... Linistita, calma, indiferenta, fata de orice mi-ar putea atinge sufletul, si l-ar putea rani... Asa cum e acum... Crunt calcat in picioare. Lovit drept in fata... Cat ?… oare cat poate accepta un suflet sa fie calcat in picioare ? Cat de multe poate sa indure? cand ajunge la limita ? De cate ori poate sa moara si sa prinda iar viata ? Nu mai vreau ca maine sa o iau de la capat... nu mai vreau sa-mi zic, ca-n fiecare zi, ca trebuie sa lupt. As vrea sa depun armele... Sa accept ca sunt infrant. Fara drept la replica. Nu mai vreau sa simt. Chiar nu mai vreau... Dar stiu, stiu atat de limpede ca… iar si iar, voi relua acelasi joc, in care… doar eu sunt cel care pierde, inca o data, si inca o data… Dar pana cand ? Cand va fi ultimul pas ? Cand vine noaptea, cum sa pun capul pe perna stiind ca urmeaza o alta dimineata ? O dimineata ce-mi va aduce tocmai ce vreau sa uit ca exista… De ce nu se poate fara vise, fara iluzii ? De ce nu-i doar o pacaleala durerea pe care o simt ? Imi plang de mila ? Ma scufund in vasul cu amaraciune pentru ca sunt slab? Pentru ca e mai usor sa ma complac intr-o stare lamentabila decat… Decat sa fac ce ? Sa schimb ceva? S-o iau pe alt drum ? Poate… dar azi nu imi mai pasa... Si de-ar fi o lume-ntreaga aratandu-ma cu degetul, criticandu-ma… Eu tot asa as face… asa cum simt... Si simt acum ca as vrea sa plang... Sa spele lacrimile tristetea si furia din mine... Dar imi sunt ochii seci, mi-e sufletul secat de lacrimi. Nici ele nu mi-au ramas… De fapt, ce mi-a mai ramas ?...Doar… o amara pacaleala.
E singurul sentiment care ma incearca acum... inafara de zbucium, lacrimi de disperare, de deznadejde, de sfarsit de lume, de dimineti fara fior de viata, de tristete inabusitoare... Imi curge sufletul prin cuvinte... cu o lupta pe care m-am incrancenat sa o duc... de a tacea... de a inchide in mine fiecare adiere de sentiment... E prea tarziu, pentru mine... E trist dar stiu... Si plang, dar nu cersesc... De acceptat, probabil, nu voi putea accepta niciodata. Sunt un om intreg doar aparent. Da, am doua maini, doua picioare, am urechi, ochi, gura, nas, vad, vorbesc, aud, merg, socializez, traiesc, gandesc, respir... Dar sunt un om intreg doar pe dinafara. Tot ce am pe dinauntru e putred, e degradat dezintegrat... Sunt bucati din suflet ce-mi lipsesc cu desavarsire si nu e chip sa le regasesc vreodata. Sunt perfect constient de asta... Da, stiu bine ca invatam sa traim cu nefericirile, cu deziluziile noastre. Stiu bine ca avem capacitatea de a ne ridica de jos si de a merge mai departe, mereu mai departe pe drumul vietii noastre, ca stim bine sa ne prefacem ca e bine chiar cand nu e, doar de dragul unei vieti… satisfacatoare... Ne multumim cu ceea ce se poate sa primim, chiar daca sunt doar faramituri care nici nu se apropie macar de ceea ce ne-am dori sa fie. Nu, sa nu imi spuna nimeni ca depinde doar de noi sa luptam pentru a schimba situatia – uneori toata determinarea, toata hotararea si toate dorintele din lume nu ajung... Fericirea, pentru ca ne zbatem clipa de clipa, de care ne amagim ca avem parte, fericirea pe care, poate, nici nu putem sa o recunoastem… stiu acum bine ca, pentru mine, nu mai e cale care sa ma duca la ea. Si stiu tocmai pentru ca am intrezarit-o, tocmai pentru ca o cunosc, pentru ca pot sa o identific, sa o diferentiez dintre toate celelalte care alcatuiesc viata... Sunt clipe, neasteptate, cand viata iti arata o cale, una total diferita de celelalte, care te duce la ceva aparte, intr-un loc in care iti dai seama ca e esenta vietii. Ti se cere curajul de a merge pe acel drum, inconstienta si sensibilitatea de-a intelege… Poate n-am avut destul curaj, poate n-am fost destul de hotarat, poate, cine stie… insa stiu acum ca degeaba ma zbat sa scap de ceva ce simt si simt cu toata fiinta mea... Parca, cu cat ma impotrivesc mai mult, cu atat vin toate mai navalnic peste mine... Simt, da... Si-n acelasi timp stiu... Stiu ca e prea tarziu... Prea tarziu sa mai sper. Si, totodata, prea tarziu sa mai cred ca ceea ce simt o sa dispara. N-are cum... Face parte din mine... Nu, sa nu imi spuna nimeni ca trebuie sa am rabdare, ca timpul le rezolva pe toate, ca vine, cu vremea... vindecarea, ca sufletul invata iar sa traiasca, sa iubeasca iar – pentru asta ar trebui, cred, sa se nasca din nou – si ca, nu se stie cand, fericirea va bate la usa mea... Ca nu e niciodata prea tarziu. Nu. Nu-mi spuneti ca trebuie sa-mi gasesc implinirea bucurandu-ma de lucrurile marunte pe care viata se indura sa mi le ofere, nu-mi spuneti ca fericirea poate fi inlocuita cu diferite surogate, ca e bine sa ne mintim ca ne e bine hranindu-ne cu resturi de viata atunci cand stim foarte bine ca ne lipseste ceea ce poate face din banalitatea existentei noastre ceva extraordinar... Nu. Azi prefer sa fiu constient de ceea ce ma doare, de ceea ce ma atarna, azi prefer sa recunosc, fata de mine macar, ca sunt un om nefericit si sunt asa nu pentru ca n-as avea taria sa imi vad de viata – pentru ca asta fac de fapt, – ci pentru ca sunt constient – si sentimentul asta de constienta e ceea ce ucide... ca e in zadar... Orice... Azi prefer sa traiesc acceptand ca sunt asa cum sunt... Un om cu sufletul ciuntit... Cu un dor ce se zbate cumplit, intruna in mine... Cu o durere care ma sfasie pe dinauntru... Cu o iubire ce nu poate sa moara... Asta sunt. Azi, doar azi, ma accept asa cum sunt... Si merg mai departe.........

Mirel Serban

http://sufletdefemeie.wordpress.com/2010/01/25/cui-ii-pasa/

2011-11-29T09:23:00.002+02:00

Daruiesc ce imi este de prisos

2011-11-28T20:24:00.000+02:00

Suntem in Postul Craciunului, perioada in care fiecare dintre noi ne pregatim si casele de sarbatoare. De multe ori in astfel de imprejurari gasim lucruri pe care nu le mai folosim, obiecte de imbracaminte care ne-au ramas mici sau carti pe care le avem in dublu exemplar. Pentru ca sunt inca in stare buna, nu au ce cauta la gunoi dar nici nu stim cui i s-ar potrivi. Ma gandesc ca s-ar potrivi foarte bine acestei rubrici, unde daca lasati un comentariu si anuntati ce va prisoseste, lucrurile voastre isi vor gasi cu usurinta un nou posesor. Tot ce trebuie sa facesti este sa dati cat mai multe amanunte despre obiect (eventual si o fotografie pe blogurile voastre), sa lasati o adresa de contact (email, blog sau telefon) astfel incat cel care doreste obiectul sa va poata contacta. Va rog ca dupa ce nu mai aveti obiectul respectiv sa ne anuntati.

http://adriana-dardindar.blogspot.com/2011/11/daruiesc-ce-imi-este-de-prisos.html

Nu ştim cum o să fie clipa-aceea…

2011-11-28T09:35:00.002+02:00

Nu ştim cu o să fie clipa-aceea…
Vor trece peste lume crunte roţi
ca tunetul cu greii lui saboţi
sau poate-o arde-n cer Casiopeea
şi umbre dulci, tiptil ca nişte hoţi,
şi-or furişa în taine-albastre cheia…
Nu ştim cum o să fie clipa-aceea,
dar vom pleca pe rând toţi, toţi.
Nu ştim cum va fi clipa. Poate unii
s-or agăţa de prag cu braţ flămând,
alţii vor vrea să plece mai curând;
unii-n genunchi, iar alţii ca gorunii,
înalţi şi drepţi sub fulger sângerând,
dar beţi de ţuica tare a furtunii.
Nu ştim cum va fi clipa pentru unii,
dar vom pleca pe rând, pe rând…
Şi de-om pleca şi cei ce n-or s-adune
pe tâmple nici un spin aurifer,
şi cei ce-am strâns din lupte şi din fier
o zdreanţă sfântă ca o rugăciune,
cu toţi vom şti la porţile de ger
că-n lăcrimarea clipei care-apune
palpită veşnicii care nu pier…
Toţi vom pleca, dar nimeni nu va spune
că nu-şi avu în lut un strop de cer.
Şi toţi vom duce-n noi câte-o minune.

Radu Gyr

2011-11-27T10:06:00.003+02:00

Sterian a plecat catre cer...

2011-11-26T18:00:00.001+02:00

Acum cateva minute Sterian ,tatal lui Corina a plecat pe drumul catre cer.Cu multa durere in suflet trebuie sa va dau acum aceasta veste…
Suntem alaturi de Corina si familia ei in aceste dureroase momente in gand si rugaciune…Sa ne rugam pentru sufletul celui plecat si pentru linistea celor ramasi…Sa aprindem o candela…Si noi suntem in doliu…
Dumnezeu sa il ierte pe STERIAN!

2011-11-26T10:57:00.002+02:00

Singura

2011-11-26T09:09:00.000+02:00

Sunt singura-n parc
Ma plimb pe alei.
Covoare de frunze cazute imbrac
In mantii de galben duios pasii mei.

Si crengi dezgolite
Spre mine se-ntind.
Cu a lor noduri frumos impletite
In pletele-mi lungi duios mangaind.

Pasii ii inabus in covorul de frunze,
Iar haina la piept mai aproape o strang.
Si caut cu ochii la statui ursuze
Intepenite pe alei care plang.

Un zambet apare fugar pe buze
La gandul ca ele vor a il vedea.
Sunt amintirea femeii ursuze
Ce trece printre ele cu o durere grea.

Pasii ma poarta pe alei pustii
Si vantul incepe a concerta,
Te caut cu ochii si-as vrea sa vii,
Ca mana in mana sa putem visa.

2011-11-25T09:06:00.002+02:00

Mi-e dor de tine, mamă

2011-11-25T08:34:00.000+02:00

Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.

Măicuţa mea: grădină
Cu flori, cu nuci şi mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!

Măicuţo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor şi omenie
Şi cîntec fără moarte!

Vînt hulpav pom cuprinde
Şi frunza o destramă.
Mi-e dor de-a tale braţe,
Mi-e dor de tine, mamă.

Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ţi caldă,
Mi-e dor de tine, mamă.

O stea mi-atinge faţa
Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrîn aproape,
Mi-e dor de tine, mamă.

Grigore Vieru

Maria Handmade

2011-11-24T21:30:00.003+02:00

Daca acum cateva zile va aratam fotografii cu inelele floare facute de noi astazi va anunt ca acea casuta a lor este gata…un nou blog le gazduieste de acum “Maria Handmade”…veti putea vedea acolo toate creatiile noastre .
Dimineata ,printre aroma de cafea sa va delectati ochii cu noile pete de culoare.Sper sa va aduca putina bucurie in suflet si sa va incalzeasca privirea.
Va asteptam sa ne treceti pragul !

http://marishandmade.blogspot.com/

Labirintul sufletului meu

2011-11-24T09:47:00.001+02:00

Alerg prin labirintul sufletului meu
Tot cautand iesirea spre-a te putea vedea
In fata-s multe usi ce le deschid cu greu
Insa nu e niciuna ce da in lumea ta.

Si caut disperata al sufletului hard
Pe care sunt stocate cu grija amintiri.
Incerc sa ma apropii ,dar ele acum ma ard,
Durerea mi se vede in priviri.

Si deznadejdea sufletu-mi apasa,
Ce-a mai ramas nevatamat de foc.
Privesc cenusa de la partea arsa,
Ce imi arata ca nu e doar un joc.

In minte-atunci mai caut o portita
Poate imi da o amintire ea.
Si se deschide cu a sa cheita
O usa care da in lumea ta.