Petalele iubirii din noi s-au scuturat
Şi bucuros doar vântul cu ele s-o plimba.
Le împărţim în două scoţând doar un oftat,
Am acceptat că soarta nu o putem schimba.
Ea scris-a pentru noi o clipa de iubire,
Iar când clepsidra vieţii nisipu-şi termina,
Nu am putut opri această despărţire
Şi ştiu că pentru asta, nu noi purtăm vina.
A fost doar o secundă şi drumul rupt în două,
Eu văd numai o parte, tu alta-i apucat.
Te-ai rătăcit de mine ,ca boabele de rouă.
O clipa ai fost aproape şi-n alta ai plecat.
De atunci mereu tot caut să adun mândre petale
Alergând pe
drumuri spre a le regăsi.
Dar caut în zadar,nu pot ca mândra floare
S-o readuc la viaţă oricat eu mi-aş dori.
Ador poeziile tale dar in ultima vreme te simt trista in versuri...asa e,ai dreptate,soarta nu o putem schimba,fiecare avem un destin scris acolo sus si chiar daca drumul vietii il schimba uneori,tot revenim pt ca asa trebuie sa fie...te imbratisez scumpa mea si astept si poezi de primavara care sa ne aduca zambetul pe buze,da?pup
RăspundețiȘtergerePentru
RăspundețiȘtergeremine este greu sa scriu poezii vesele,starea mea nu mai poate fi
asa...Multumesc Domnului pentru ca sunt sanatoasa si pentru tot ce
am...dar nu pot sa scriu altfel...Nu am o stare mai rea decat de obicei
Narcisa,e cea cu care m-am obisnuit deja...Te imbratisez!
Multumim pentru frumoasele tale versuri Marilena!Iar pentru azi,de Dragobete,va doresc sa aveti parte de iubire!Va imbratisez pe toate !
RăspundețiȘtergere