Prietenia este o floare
Născută în grădina ta,
Cu o frumuseţe mică,mare,
Darul ce o înobila.
Sunt mândre flori ce-şi ţin spre soare
Podoaba ce-n dar au primit,
Altora călăuzitoare
Se dăruiesc la infinit.
Şi altele ce-a lor petale
Le urâţesc prin fapta lor,
Degeaba-i vie a lor culoare
De au un gând răzbunător.
Şi din mulţimea răsărită
Şi fel de fel de înfăţişări,
Tu caută să fii ferită
De ghimpi ce pot lăsa urmări.
Foarte frumos si foarte adevarat.Va pup.
RăspundețiȘtergereMulte imbratisari si prieteni de valoare Adriana!Imbratisari tuturor!
RăspundețiȘtergere