FERICIRE DEPLINĂ

Averea toată le era pământul

 Și datina rămasă din străbuni.

 Se încălzeau cu vreascuri și cu cântul

 Și ca podoabă ei purtau cununi.

 

 Se pregăteau de sfânta sărbătoare

 Spoindu-și casa dragă-n var și lut.

 În jurul mesei mici cu trei picioare,

 Bătrâni și tineri, toți au încăput.

 

 Pe masă o mămăligă și-o tigaie

 Era festinul care-i răsfață.

 În horna focul mirosea  a paie,

 De boală și de rău îi curăța.

 

 Și fericirea lor era deplină

 Chiar dacă multe poate le lipseau.

 Aveau credință, dragoste divină

 Ce-n suflet cu iubire îi umpleau. 

Autor: Marilena Perijoc