30 mai 2011
Pentru fetele mele
Un fulger cade peste mine
Si-n cer atunci zaresc o poarta
Ce ma atrage catre ea
Lasand in urma lumea toata.
Pe o fereastra de pe-o stea
Privesc in jos cu uimire,
Vazand ca las in urma mea
Doar lacrimi din iubire.
Pe fata mea se preling perle,
Ma doare tare jalea lor
Si-as vrea sa-mi mangai sotia
Sa nu mai poarte atata dor.
Si-n brate as vrea sa-mi strang copii
Ce plang acum la un mormant
Si sa le spun ca-n veci alaturi
Cu mare dragoste le sunt.
As vrea ca negrul ce il poarta
Sa-l risipesc din calea lor,
Sa pot sa schimb a mea soarta
Si sa le fac un viitor.
Le port o dragoste imensa
Si-as vrea sa pot povara grea
De pe-a lor umeri eu acuma
Cu usurinta s-o pot lua.
Ratacitori ii las prin lume
Fara de sprijin si ajutor
Si singure le las acuma
Sa se descurce-n drumul lor.
Cu rugamintea catre ingeri
Sa le vegheze ne-ncetat
Si sa le dea ce eu acuma
Pe veci cu mine le-am luat.
Tristetea lor e si a mea
Ma doare lacrima de jale
Asupra voastra voi veghea
Si va trimit o sarutare.
Speranta
Copii parinti a ingropa.
Dar universul vru acuma,
Balanta asta a inversa.
Si ingerasi cu flori in mana,
Pe puiul meu l-au asteptat
Si veseli cu a lor iubire,
Pe trepte-n sus l-au tot purtat.
Noi pe pamant ramasi in urma,
Cu greu puturam accepta,
Ca soarele vietii noastre
Din ochii nostrii disparea.
Si bajbaind prin intuneric,
Pierduti pe-o lume fara sens,
Cu sufletul plecati in spatiu
Il cautam prin univers.
Si daca soarta noastra scrisa
Asa a fost sa induram,
Cu fruntea sus pe scara vietii
Va trebui ca sa urcam.
Nu ne-a ramas decat speranta
Ca intr-o zi vom fi si noi
Intampinati in capul scarii
De ingerasii cei vioi.
Cu bucurie-n acea lume
Pe cer vedea-vom rasarind,
Soarele nostru ce-l pierduram
Cu razele spre noi zambind.
Si suferinta si durerea
Atunci pe loc vor disparea
Iar pacea si iubirea clipei
Sufletul ni-l va inunda.
Pentru toti parintii care si-au pierdut copiii!
Jumatatea pierduta
Trunchiul se sfasie-n doua
O rana urata deschisa,
Mutiland viitorul.
Ma trezesc ca ma doare
Si vad cum imi picura sange
Dar caut cu disperare
Jumatatea ce din mine se frange.
Am pierdut-o…
Si plang si ma doare
De vina e numai rana
Sau pierderea e mult prea mare?
Ochii mei sunt aproape de stele,
Sufletul pe-alte tarmuri se zbate
Inca merg ratacind printre ele,
Cautand acea jumatate.
29 mai 2011
Muza mea…
Din miez de noapte le dedic…
Si muza mea din alta lume
Ma tot ghideaza cate un pic.
Ca un copil invat azi pasii
Si drumul ce-l am de urmat,
Singura azi purtandu-mi dorul
Cu gandul spre alt tarm plecat.
Si tot ce-a fost candva frumos
Mi-apare acum ca intr-un vis,
In negura si-ndepartat
Pentru o clipa-n paradis.
Alegerile din vechime
Intr-un cosmar s-au transformat.
Platesc acum in asta lume
Magnet de ganduri agatat.
Si soarta azi imi pune-n fata
Ce ieri credeam gresit a fi,
Ca sa aleg o alta cale
Si sa-nteleg din “a gresi”.
Elev sunt azi la scoala vietii
Prioritati imi schimb azi toate,
Ma inconvoi in fata sortii
Si ma educ pe cat se poate.
Si cand pe trepte voi urca in toate,
Ma voi apropia de Dumnezeu.
Surazatoare voi intinde mana,
Spre lumea in care vom fi
TU si EU.
Dorul
Cu vuiet se abate
Asupra mea un nor
De-atata intuneric
Nu vad in viitor
Din grote-ntunecate
Si foarte din adanc
O lava clocoteste
Se zbuciuma mugind
Nu poate sa erupa
Mai bajbaie cararea
Si calea mult prea lunga
Ii taie rasuflarea
Si dorul ma cuprinde
Furia ma-nconjoara
Ma zbat sa scap dar nu pot
Durerea ma doboara
27 mai 2011
Noapte si zi
Intre noapte si zi,
Noi doi copii
Ne cautam si alergam
Pe carari uitate
Si pierdute-n noapte.
Un drum sa gasim,
Ca sa ne-ntalnim
Pe-o raza de luna,
Ca o zana buna
Ce ne va veghea.
Noaptea e craiasa,
Ce-alunga distanta,
Valul risipeste
Si uneori ne arata
Calea fermecata,
Unde ne amagim
Ca ne intalnim
Si ca ne vorbim.
Si stam fericiti
Si uneori uimiti
De-asta intalnire
Tainica gasire
Pana-n zori de zi.
Cand vraja dispare,
Dorul reapare.
Si-ncep cautatul
Jocul mult uitatul
Cand unul dispare
Din lacrimi de jale
Marcheaza o carare.
Cel ramas zambeste,
Drumul serpuieste
Tot mereu pe cale
Si in cautare…
Sclipire in univers
Privesc spre cerul plin de stele
Iscoditor si insistent,
Iti caut chipul printre ele,
De multa vreme e absent.
Si daca vad mai luminoasa
O stea in noapte stralucind,
Eu stiu ca-n zbor pe acel astru
O vreme tu ai poposit.
Ca zambetul de pe-a ta fata,
Sclipire da in univers
Si se reflecta ca o raza
Spre telul meu mult prea absent…
Ca o sclipire jucausa
Tu vrei acum sa ma mangai,
Surad si eu spre a ta steluta
Si te implor ca sa ramai.
Si ma-ncalzesc cu o speranta
Ca-n noapte tu vei straluci,
Si jucaus desen pe ceruri
Tu vei fi…
26 mai 2011
Recviem pentru un … solo
Pentru tot ce a fost,
Pentru tot ce n-a fost
Te-aş aduce-napoi
Să fim numai noi
Abisul nescris
Dar poate promis
Mie sau ţie
Sau… cine mai ştie ?!
Te-aş face o punte
Care să-nfrunte
Noianul de vise
Nescrise ,
Te duci şi mă duc
La fel de năuc
O mare prea moartă,
O poartă ce poartă
Trecutul de paie,
Aceeaşi odaie
În care-am iubit
Iubirea .. SMINTIT,
Care ne-a dus
Mereu tot mai sus
Atâta încât
Azi suntem doar
Vânt
Care ne trecem
Şi ne petrecem
Ca şi cum n-am fi fost
Decât rost fără rost.
Eu aici,
Tu acolo
Nicicând un solo
Ci numai un număr
Dar fără umăr
Pe care să plângem
Şi să ne frângem.
Am visat,
Am iubit.
N-am venit,
n-ai venit.
Mereu am plecat
ca un păcat
ce ne e dat
să-l ducem cu noi
prea plin de nevoi.
Un final fără clipă
Şi-o arsă aripă
Cu care-am zburat
Pe un cer neaflat
Doar mult prea dorit
Să ne fie un zid
Spijinit de cerul
Dezlegat de misterul
Plin de iubire,
Deşi amăgire.
De ce ne-am temut
Mereu ne-a durut.
Am vrut şi n-am vrut
Să fim îngerii care
Plâng încă în sare,
Sânge de lacrimi
Ale lumilor patimi.
Am visat,
Am iubit.
N-am venit,
n-ai venit.
Azi e târziu
Să mai fiu
Să mai fii.
Suntem numai…
pustii.
Lelia Mossora
24 mai 201
22 :43
Viata vazuta de sus
Pasesc ratacind printre oameni,
Obosita inca merg inainte.
Sunt ranita dar nimeni nu vede
Si nu vreau sa ma opresc o secunda.
Inca-l caut si astept sa revina,
A plecat fara mine pe alt drum,
Cineva sa-mi arate cararea
Unde pot sa-l gasesc de acum.
Mi s-a spus c-a zburat printre stele,
Ingerii spre cer l-au purtat,
Doar o lacrima i-a cazut catre mine
Si-a plecat…
Pe-o fereastra deschisa in ceruri
Ne priveste,de sus ne vegheaza
Si ne cearta cand plangem a jale
Si se-amuza cand mai gasim o cale.
Viata vazuta de sus e mai simpla,
Caile sunt mult mai usoare,
Dar eu care sunt pe pamant
Obosesc cautand o carare.
El zambeste si de sus ne ghideaza,
Este liber,in zbor printre nori,
Ratacesc pe-asta lume pierduta
Cu gandul sus,spre zburator…
25 mai 2011
Judith Orloff: Suntem EMOTII... Tu carui stil emotional ii apartii?
Iata care sunt cele patru stiluri emotionale in viziunea lui Judith Orloff. Descopera si tu caruia din cele patru stiluri emotionale ii apartii. Despre libertatea emotionala si despre ceea ce presupune ea promitem ca vom discuta intr-un articol viitor…
1. Intelectualul: Cugetatorul intens
Intelectualii, spune profesorul Orloff, se exprima clar, au o gandire analitica si incisiva ce se bazeaza pe judecata obiectiva, rationala. De asemenea, au stapanire de sine si se enerveaza greu. Isi mentin calmul chiar si in situatii stresante. In schimb, nu au incredere in ei insisi. Le lipseste indrazneala si se tem de emotiile puternice. Adesea nu stiu cum sa le face fata sau ce reactii sa aiba fata de emotiile celorlalti. Atunci cand trebuie sa intreprinda ceva, nu o fac deschisi, cu inima usoara. Actiunea inseamna responsabilitate pentru ei. Mai pot fi caracterizati si prin senzualitate si un caracter jucaus.
Cum sa iti dai seama daca apartii categoriei Intelectualului: daca planificarea te face sa te simti confortabil si sigur pe tine, iar spontaneitatea te sperie, daca consideri ca prin gandire poti gasi drumul catre solutia unei probleme, daca esti preocupat mai degraba de analizarea partilor pozitive si negative ale problemelor decat de felul in care te face sa te simti aceasta problema, daca ai o minte activa care functioneaza chiar si in timpul noptii, cautand solutii si rezolvari sau analizand evenimentele de peste zi atunci apartii tipologiei emotioanale a Intelectualului.
2. Empaticul: Buretele emotional
http://www.garbo.ro/articol/Psihologie/8008/Judith-Orloff-Suntem-EMOTII-Tu-carui-stil-emotional-ii-apartii/pagina-3.html
24 mai 2011
22 mai 2011
Cum sa fii mereu optimist?
Optimistii cauta lumina de la capatul tunelului. Daca intotdeauna vei fi pesimist, iti va fi foarte greu sa iti schimbi scopul, dar este posibil sa incepi sa vezi jumatatea plina a paharului, si nu jumatatea goala.
Pasi de urmat pentru a deveni optimist:
Nu trebuie sa ai impresia ca toata lumea este impotriva ta, sau ca te-ai nascut cu un nor negru deasupra capului: aceasta presupunere nu are nicio baza in motive sau stiinta. A crede ca universul sau o entitate spirituala incearca sa iti faca viata mizerabila, este ilogic. Fii rezonabil si nu mai pretinde ca stii tot ce e pe lume. Uneori experientele neplacute sunt bune exercitii, asa ca nu poti spune ca totul merge prost.
Cauta o sursa de optimism: semnele de negativism se trag de cele mai multe ori din experientele traite in copilarie, cand mintea incepe sa observe anumite circumstante si sa faca presupuneri despre cum functioneaza aceasta lume. Daca in copilarie ai avut parte doar de dezamagiri, esecuri si tradari, nu este deloc surprinzator faptul ca acum ca adult asta astepti de la viata. Cu cat mai repede atribui pesimismului tau un set unic de circumstante, si nu intregii lumi, cu atat iti va fi mai usor sa schimbi perspectivele.
Trebuie sa intelegi ca trecutul nu este egal cu viitorul: doar pentru ca in trecut ai avut parte de o tradare sau de o dezamgire, nu inseamna ca vei avea parte de acelasi lucru si in viitor. In trecut, au fost multe lucruri pe care nu le-ai putut controla, si fiecare trecem prin circumstante nefericite la un moment dat in viata noastra – nu esti tu o exceptie! Dar exista multe lucruri in viata pe care le poti controla, si acolo sta posibilitatea de a schimba ceva! O zi sau o saptamana care incepe prost nu inseamna ca trebuie sa se incheie la fel.
Incepe prin a te privi ca o cauza, si nu ca efect: nu trebuie sa fii un produs sau o victima a circumstantelor tale. Nu te mai gandi la ceea ce ti se va intampla si incepe sa te gandesti la ceea ce poti face sa se intample. Daca nu iti place cum merge viata ta acum, stabileste-ti obiective, si treci la realizarea lor. Foloseste-te de experientele negative din trecut pentru a-ti construi caracterul si pentru a lua decizii mai bune, in loc sa lasi pesimismul sa te transforme intr-o persoana care evita riscul sub orice forma. Este mai bine sa joci pentru a castiga decat sa nu faci nimic de frica sa nu pierzi.
Fii recunoscator: fiecare avem ceva pentru care sa fim recunoscatori. Fa o lista cu toate lucrurile bune care s-au intamplat in viata ta. Daca nu iti vine nimic in minte inseamna ca nu ai incercat suficient. Secretul de a fi optimist sta in a recunoaste beneficiile si posibilitatile unei situatii, si de a intelege ca intotdeauna ar putea fi mai rau.
http://mix.deweekend.ro/cum-sa-fii-mereu-optimist/
20 mai 2011
19 mai 2011
18 mai 2011
17 mai 2011
Despartire
Apari mereu la mine-n vis
Îţi fac încet un semn cu mâna
Dar tu treci puntea peste abis.
Căzut în negurile albastre
Retina mea nu te distinge
Văd numai dorurile noastre
Şi depărtarea ce le stinge.
Te văd în orice colţ de casă
Eşti lângă mine-n orice loc
Când era viaţa mai frumoasă
M-am înecat în nenoroc.
Pe drumul unde mergeam doi
Mi-e greu stingheră să rezist
De ce-am rămas doar eu, din noi ?
Nici nu mai ştiu de ce exist.
Mă ţine-n viaţă numai gândul
Că Dumnezeu ştie ce face
Şi atunci când o să-mi vină rândul
Te voi găsi dormind în pace.
http://maminineta.wordpress.com/2010/05/26/despartire-prietenei-mele-marioara-mihele-care-si-a-pierdut-sotul/
15 mai 2011
Ziua parintilor de ingeri
Aşadar, şi în acest an, în aceeaşi zi, la aceeaşi oră, Parinţii de Îngeri, apropiaţii acestora şi simpatizanţii E.M.M.A., vor aprinde lumânări şi vor înălţa la cer baloane colorate simultan, în 16 oraşe din România şi în 2 oraşe din afara ţării, respectiv în Anglia (Londra) şi în Franţa (Jossigny)!
Încercăm, şi în acest mod, să oferim părinţilor care au trecut prin drama pierderii unui copil, suportul emoţional de care ştim că au nevoie, indiferent de circumstanţele care au marcat această tragedie, deoarece niciun om nu trebuie să treacă singur prin aşa ceva! O vorbă bună spusă cu sinceritate, poate face diferenţa majoră între un suflet chinuit şi un om pe cale să accepte încercările vieţii.
Societatea nu percepe magnitudinea durerii provocată de pierderea unei sarcini, a unui nou-născut, condamnându-i pe parinţi la o suferinţă copleşitoare. Acest fapt, are însă repercursiuni pe termen lung, nu numai asupra sănătăţii părinţilor ci şi a societăţii, în general.
Asfel, acest eveniment are o semnificaţie aparte, în mod special pentru părinţii care au pierdut un copil înainte de naştere, momentul înălţării baloanelor simbolizând despărţirea de copilul pe care nu au apucat să-l vadă, să-l ţină în braţe, să-l cunoască! Este un moment emoţionant care alină la gandul că pot face asta, pentru copilul plecat prea curând de lângă ei!
Va fi, aşa cum frumos a spus o Mamă de Înger, precum “o petrecere pentru copii, în absenţa lor!”
http://www.organizatiaemma.ro/node/768#promovare
Doruri proscrise
Nu poţi să uiţi,
Nu pot să uit
Timpul mut
Care-a trecut
Peste noi
Cu veşnice ploi.
Nu poţi să mai vrei
Aceiasi cercei
de cireşe vara
ca şi povara
sărutului rece
care petrece
visele toate
demult
neuitate.
Nu poţi să mai chemi
Şi nici să gemi
De durere şi vis,
De timpul nescris
În clipe udate
De de apele toate,
De doruri proscrise,
De vorbe nezise.
Nu poţi şi nu pot
Să murim fără rod,
Fără iubire
Şi făr-amăgire.
De ce azi nu iubim
Ci doar cerşim
Un strop de apus
Sau cântecul dus
Pe aripi furate
Nicicând dezlegate
Să zboare mai sus ?
Nu poţi şi nu pot
Să rămânem ce-am fost -
Acelaşi nerost
Sau un tot
Care ne cheamă
Fără de teamă
Să iubim nemurind,
s-adunăm împlinind
visele toate
în basmale
furate
din toamnă mai nouă
plângându-se nouă
cu cu frunze şi ploi
cernând peste noi.
Lelia Mossora
13 mai 2011
00 :46
14 mai 2011
13 mai 2011
In amintirea celor dragi,care ne-au parasit
Te caut
Doinesc eternul dor.
In sopot de cascade,
Vuiesc incetisor.
Erupe al meu suflet
Si curge ne-ncetat,
Pe-ntinse locuri trece,
Te caut apasat.
Intins albastrul marii,
Raspunde cu-n oftat.
Pe unde el colinda,
Zadar te-a cautat.
Nici lava ce-mpleteste
In calea ei pamantul,
Zadar colinda lumea,
Tu ai zburat ca gandul.
Plecand intr-o secunda
Rapid si-ncovoiat,
Nu ai privit in urma
Nu stii ce ai lasat.
Si marea ma mangaie
Si focul ma-npresoara,
Raman ca a lor sora
Si plang intaia oara.
11 mai 2011
Dureri reaprinse
Miresme de rouă
Mai plouă,
Mai plouă.
Miresme de soare
Amare,
Amare…
Miresme de vis,
Intuneric, abis.
Plutire pe şoapte
Şi gânduri de noapte
Ţi le dăruiesc
Când mai poposesc
Pe maulul tău stâng
Mult prea nătâng
Să mă mă mai simtă
Ori să mă mintă.
Fiori reci mai trec
Şi mă mai petrec
Până când vin
Năluci din pelin
Iar să mă ningă
Şi să mă-ncingă
Cu verdele crud
Demultul durut.
Miresme de dor
Ca mâine iar mor
Şi nu înţeleg
De ce te dezleg
Din nou de tăcere
Şi Nemângâiere.
Miresme, furtună
Iar ne adună
În acelaşi loc
Fără noroc.
În candele stinse
Dureri reaprinse
Ne caută-n van
Pe-acelaşi liman.
Miresme de rouă
Mai plouă,
Mai plouă.
Lelia Mossora
17 aprilie 2011
22:00
Surpriza de astazi!
Sa ii spunem bun venit lui Lelia Mossora printre noi si sa o primim cu bratele deschise…A acceptat sa faca parte din familia noastra si nu putem decat sa ii multumim…
Ne va bucura cu minunatele sale versuri…
Multumim Lelia Mossora!
Între noi
Între tu
Şi-ntre eu
Există mereu
Doar o întrebare
Ce doare .
Ce doare
Sau cine
Macină fine
Culorile toate
În noi sfărâmate ?
De ce e durere?
De ce nu e miere
În vorbe deşi
Verbul « a fi «
Ne minte mereu
Că ai fi tu,
că aş fi eu ?
Ne amăgim
că găsim
mereu
ce nu este
decât poveste,
numai că-n gând,
mereu e doar vânt.
În infinit
nu ne-ntâlnim
Doar ne iubim
Pe noi,
Pe mine,
Pe tu ,
Neanturi de NU,
Cale arsă
Mereu o farsă
A vieţii
De azi.
Mereu cazi
deşi cresc
şi ceresc
te caut în van
ca pe-un liman.
Nu mă crezi,
Nu te cred,
Numai că
Azi aş vrea
Să fii o stea
Pe care
cărare
Să plec
Să te culeg.
Dar…
Nu eşti
decât un nor
Călător ,
Sobor de gânduri
Şi de descanturi.
Eşti întrebare
Ce moare
Pe o aripă
Întinsă în pripă
Sau în derivă
Ce ne lipseşte
Dar creşte
Şi creşte
Pan’la lumină
Se zbate în tină
Şi caut iar
Mereu-l -
Alt lan
care
sa recunoască
Un trup
Ca de iască,
Să crească
În mine
Alte verbine,
Culoare mai nouă,
Deloc numai rouă
Care dispare
În noaptea
Cea...
Mare .
În infinit
nu ne-ntâlnim
Doar ne iubim
Pe noi,
Pe mine,
Pe tu ,
Neanturi de NU.
Lelia Mossora
10 mai 2011
16 :06
10 mai 2011
O cutremuratoare poveste de iubire care a socat o lume intreaga
Povestea tragica de iubirea a unei perechi de randunici a inlacrimat milioane de locuitori ai planetei, din Europa pana in Asia, in preajma Craciunului din 2009, astfel incat merita sa o aflati sau sa va reamintiti de ea.Pe scurt, o randunica a fost lovita de o masina pe cand micuta inaripata s-a avantat pe drum, a cazut, nu a mai putut zbura, iar perechea ei a inceput sa o hraneasca.Compasiunea si dragostea cu care o ingrijea erau impresionante.La un moment dat, cand "sotul' randunicii a venit iar cu hrana, a constatat ca aceasta nu mai misca. Murise! Disperarea lui a fost coplesitoare, statea langa perechea lui si scotea tipete sfasietoare, insa in zadar.
Tristetea si durerea erau coplesitoare. Intr-un final, a inteles ca ea murise.Imaginile acestei povesti adevarate de iubire au aparut intr-un cotidian important din Franta, anul trecut, inainte de Craciun, iar tirajul a fost epuizat imediat.
9 mai 2011
O veste buna
Nu exista taxa de participare si vor fi acolo si consilieri pshihologici care ii vor ajuta pe cei prezenti…
Trebuie sa va inscrieti pentru participare…
Felicitari Mihaela si multumiri domnilor pshihoterapeuti Livia si Octavian Caciuloiu care participa voluntar in acest proiect.
Mai multe detalii pe blogul “doliularomani”
http://doliularomani.wordpress.com/
8 mai 2011
La multi ani ,Tuchi!
Ii doresc din suflet “La Multi Ani, cu ocazia aniversarii, multa sanatate si bucurie. Sa fii fericita, dar si sa faci fericiti pe altii.Sa fii iubita, dar si sa raspandesti iubire in jurul tau. Sa ai parte de tot ce e frumos in lumea asta si toate visele sa ti se implineasca . Viata sa-ti fie asemeni unui drum pe care sa te insoteasca adevaratii prieteni: DRAGOSTEA si OPTIMISMUL. „
Si nu uita ca noi suntem alaturi de tine....La multi ani!
6 mai 2011
4 mai 2011
Cum treci peste dezamagiri
Ritmul vietii tale linistite si placute e uneori întrerupt în mod neplacut, neasteptat si aproape brutal de ceea ce numim momente mai putin bune. Acestea pot lua forma unei pierderi, a unei tristeti sau, poate, a unei dezamagiri. Experimentam dezamagirea atunci cand cineva sau ceva pe care contam se dovedeste a fi altfel decat credeam. O astfel de traire e traversata diferit de fiecare, si peste ea nu se trece usor.
De ce doare atat de tare?
Primul impact cu dezamagirea este destul de puternic. Pentru ca e vorba despre o confruntare cu o realitate care nu este ceea ce parea a fi. Problematic este faptul ca realitatea construita anterior este ceva pe care contai, ceva ce parea „sigur”. Siguranta este ceea ce cautam mai mereu în viata, relatiile si interactiunile noastre, poate tocmai pentru ca viata este, în esenta, destul de imprevizibila. E si normal ca atunci cand inevitabilul se produce ne loveste din plin. Pentru ca realitatea pe care o „încarcam” cu aspiratii, asteptari, iluzii, dorinte, lucruri neterminate nu poate sa fie altfel decat dureroasa atunci cand „se opreste”. Sentimentul cel mai pregnant este cel al tradarii unui pact mai mult sau mai putin nerostit. Si totusi...
Dincolo de efectul destabilizator pe care îl poate avea asupra fiecaruia în mod diferit, dezamagirea poate fi privita, pana la urma, si ca fiind ceva pozitiv si destul de sanatos. Daca e sa luam în considerare unele teorii, dezamagirea este una dintre cele doua emotii care stau la baza procesului decizional. Iar asta se verifica usor si în realitate: cate nu sunt cazurile de schimbare (uneori, radical pozitiva) a vietii unor oameni în urma dezamagirii? Pana la urma, o dezamagire este ceva care poate sa te împinga în prapastia depresiei, dar si într-o hotarare pentru o viata noua si mai buna.
Punct si de la capat
Uneori e nevoie de o dezamagire ca sa intelegi ca viata ta mergea intr-o directie gresita. Si ca s-o iei de la capat cu zambetul pe buze.
Autor: ANDREEA DIRZU, psiholog
http://www.benessere.ro/Psiho/1727/Cum-treci-peste-dezamagiri.html
3 mai 2011
De ziua ta...
Mi-as dori sa te pot avea aproape,sa iti vad chipul si sa ma bucur de rasul tau…
Mi-as dori sa ma mai simt protejata de tine,sa le raspunzi celor din jur acum cand ai citit in cel mai intunecat ungher al sufletului meu si fiecare coltisor l-ai explorat cu simturile tale…
Si daca ar fi sa te mai am aproape,nu mi-ar mai pasa de nimic din ce se intampla in jur si nu mai m-as satura privindu-te…asa ca in vis…cand razi de mine cum ma minunez ca te pot vedea si ca te am aproape…si ma imbat cu cuvintele tale din vis cum ca de nimic nu iti pare rau decat ca m-ai lasat aici singura…
Te iubesc la fel de mult si as vrea sa te mai pot suna,sa pot glumi cu tine acum punandu-ti intrebarea ta preferata”ma mai iubesti?”
Uneori ma tem ca am strans in mine prea multa durere,iar cand ma gandesc la tine,de atata dor ai sa fugi…
Stiu ca ar trebui sa alung aceste sentimente , sa dau voie iubirii sa-mi inunde sufletul si sa te atraga catre mine…
Ma linistesc la gandul ca tu stii tot ce este in sufletul meu si pentru mine numai parerea ta conteaza…