31 ianuarie 2013

MISIUNE FARA SFARSIT





Te-ai nascut in primavara(02.03.1972) aducand in sufletele noastre lumina si bucurie.
Ai urmat cursul vietii iar dupa armata te-ai angajat la o unitate militara din Targoviste.Ai participat intr-o misiune in Bosnia de unde te-ai intors mai matur,cu mai multa experienta profesionala,diplome si medalii.
Apoi ti-ai intalnit jumatatea si te-ai casatorit.Erai un om fericit si implinit,aveai tot ce iti doreai la 33 de ani.
Dar a venit acea zi fatidica de 25 ianuarie 2005 cand intr-o clipa vietile noastre s-au dat peste cap ingenunchindu-ne in fata destinului.In acea zi ai plecat intr-o misiune si din cauza inconstientei unui om s-a produs un accident cumplit in care tu ai fost ranit.
Dupa sapte zile de lupta ai ales sa pleci intr-o alta misiune,o misiune fara sfarsit,o misiune cereasca,lasand in urma atatea lucruri neterminate,atatea lacrimi si dor.

Zbor lin printre ingerii cerului!
Zbor lin copile drag!

Lili

30 ianuarie 2013

Intrebari si raspunsuri-Tania Tita

COSMIN STEFAN ARE NEVOIE DE AJUTORUL VOSTRU: EDEM QUINEKE !


Atunci cand oamenilor le pasa… Mesajul unei mame in sprijinul unei alte mame. Oameni incercati de soarta, oameni puternici…
Un strigat de ajutor pentru o mama, o sora si o matusa indurerata . Ce vreau sa va rog e sa ajutati un suflet care se lupta cu durerea si cu disperarea de a se vedea neputincioasa pe acest pamant de a-si ajuta unicul nepot de a avea macar o sansa de a trai o viata cat de cat normala pe acest pamint.
E vorba despre o femeie care lupta si lupta pentru as-i ajuta nepotelul ei grav bolnav de o boala foarte rara si grea . Numele ei este Carmen Suciu e din Barlad si o gasiti pe Facebook cu numele de Anucy Suciu (http://www.facebook.com/anucy.suciu?fref=ts). Un suflet puternic dar greu incercat de viata, de Dumnezeu . Sa va spun putin din tragediile vietii ei .Acum cativa ani si-a pierdut unicul copilas, o fetita superba de doar 2 anisori, grav bolnava de cancer, acum 3 ani si-a pierdut singura sora intr-un accident de masina, atunci au murit 5 oameni, sora ei si sotul acesteia si inca 3 prieteni.
In urma acestei mari tragedii a ramas un baiat orfan de amandoi parintii; cu sufletul zdrobit lupta pentru nepotul ei sa il poata tine in viata, deoarece sufera de o boala grava: EDEM QUINEKE . Cu toate sacrificiile pe care le-a facut, acum ii e cu neputinta sa mai poata lupta din cauza problemelor financiare cu care se confrunt. Ca sa-i poata face baiatului un tratament, sunt chemati la Brasov la o clinica particulara pentru un consult de specialitate si un set de analize de specilaitate pentru stabilirea unei doze zilnice de tratament .Va rog din suflet pe toti oamenii de bine si cu suflet mare, intindeti o mina de ajutor acestei familii greu incercate!
Suma nu e foarte mare, dar daca fiecare da cat poate… stiti ca din putin se face mult, atunci suntem multumiti sufleteste ca am putut face ceva pentru un suflet zbuciumat si indurerat. Fiecare dintre dumneavoastra stie ce inseamna neputinta de a duce la bun sfarsit o lupta atat de grea …
Va rog din suflet ajutati-o fiecare cu cat poate . Ii trebuie o suma de 1000 de lei pentru a plati costurile consultatiei, analizele speciale pe care se se fac pentru a se stabili tratamentul si doza zilnica si pentru transport. Clinica unde e asteptat acest baiat greu incercat de viata se numeste CLINICA DE ALERGOLOGIE SI IMUNOLOGIE THERAMED BRASOV . Cu nadejdea in Dumnezeu si in voi oameni cu suflet mare in numele acestei femei greu incercata de soarta va multumesc !
Contul bancar e
RO70BRDE380SV29828393800
BIRLAD
Pe numele baiatului SPATARU COSMIN STEFAN



http://www.infobebe.ro/cozmin-stefan-nevoie-de-ajutorul-vostru-edem-quineke/

29 ianuarie 2013

CAPCANA LUI “INCERC”

28/03/2012 · Delia Muresan · 


“Incerc” este unul din cele mai puternice cuvinte virus. Ce sunt aceste cuvinte virus? Sunt acele cuvinte care iti saboteaza inconstient dorintele si visele, asta foarte transant spus. Stim foarte bine cat de importante sunt cuvintele pe care le folosim pentru ca ele ne creeaza acele intentii si in felul acesta reusim sau nu sa realizam ce ne propunem. Evident ca sunt si alti factori care duc la implinirea dorintelor, insa cuvintele, care sunt afirmatii puternice, ne propulseaza sau ne impiedica.
Haideti sa vedem ce ne transmite cuvantul “incerc”. In primul rand neincredere si presupune esecul. Cum iti spui: “Eu incerc… apoi daca nu iese… macar stiu ca am incercat… da… am constiinta impacata.”

In cerc

De cate ori ai ajuns la o intalnire cand ai spus: “incerc sa ajung”? Iti spui: “Pai oricum nu mi-am asumat sa ajung, asta e.” E interesant cate facem ca sa fim asa-zis “impacati. Incerc… daca e sa impartim cuvantul inseamna “in cerc”. Adica ne invartim in cerc. Atragem aceleasi situatii, repetam aceleasi patternuri pentru ca e usor sa ramai in zona de confort, zona hranita de aceasta asa-zisa constiinta impacata.

.....................................................................................
Asadar scoate-ti din vocabular “incerc”, iar cand incepi ceva decide daca vrei sau nu sa fii acolo, dar fii prezent in acea situatie pentru ca altfel nu vei evolua. Cand vei decide CLAR SI ASUMAT, vraja se va rupe si daca e, sa zicem, relatia potrivita pentru tine va evolua, daca e jobul potrivit pentru tine lucrurile se vor aranja armonios iar daca nu, totul va lua o alta directie. Asa cum e viata cand lectiile trebuie invatate pentru a evolua. Inspaimantator, nu?
Evalueaza-ti ACUM toate situatiile in care ti-ai spus “incerc” si vezi unde te-au condus. Impartaseste cu noi pentru a invata impreuna din aceste aspecte care par banale dar care ajung sa ne saboteze fericirea.
Fi prezent in viata ta, e a TA si inceteaza sa mai incerci. In viata nu avem parte de repetitii, tot ce traim se traieste live

http://www.empower.ro/comunicare/capcana-lui-incerc/

25 ianuarie 2013

In amintirea celor dragi care ne-au parasit


  Maicuta mea,astazi se implinesc trei ani de cand sufletul tau a urcat la cer...trei ani fara mangaierea ta,fara zambetul tau,fara vorba ta dulce...inca nu realizez cum au trecut acesti trei ani...imi este dor de tine...nu exista zi in care sa nu-mi doresc sa te vad,sa-ti sarut manutele care m-au crescut...am invatat sa traiesc cu dorul in suflet,astept ziua reantalniri cand te voi putea strange din nou in brate,pana atunci...te port vesnic vie in inima si gandul meu,orice fac ,fac cu gandul la tine,oriunde ma duc,te iau cu mine,nu voi renunta niciodata la dragoste si amintirea ta...te iubesc mami!D-zeu sa te odihneasca in pace acolo unde dreptii se odihnesc si sa aibe grija de sufletul tau...

Narcisa

Invitatie Conferinta de presa – Tabara de sprijin pentru vaduve


Prima Tabără gratuită de sprijin pentru văduve din România
Asociaţia non-profit “Există viaţă după doliu!” lansează oficial prima Tabără de sprijin gratuită dedicată exclusiv femeilor care au suferit recent pierderea partenerului de viaţă. Conferinţa de presă va avea locmarţi, 5 februarie 2013, ora 11.00, la sediul central al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, str. Tache Ionescu, nr. 4, sector 1. La eveniment sunt invitaţi să participe reprezentanţi din mass-media, sectorul non-profit şi instituţii publice şi private partenere.
Tabăra este o premieră în România şi are toate costurile acoperite, după ce proiectul depus a fost printre câştigătorii din programul de granturi Raiffeisen Comunităţi ediţia 2012. Tabăra se va desfăşura în weekendul 26-29 aprilie 2013, în Predeal. În total 20 de femei din mai multe oraşe din ţară vor avea posibilitatea să beneficieze gratuit de asistenţă psihologică, transport, cazare şi masă, pentru a învăţa cum să aibă grijă de sănătatea fizică şi mentală în lunile lungi şi grele de doliu. Acest pachet complet ar fi costat circa 1.000 RON de persoană, sumă pe care multe femei aflate în această situaţie nu îşi permit să o plătească.

http://www.existaviatadupadoliu.ro/2013/01/invitatie-conferinta-de-presa-tabara-de-sprijin-pentru-vaduve/

24 ianuarie 2013

LACRIMI DE ÎNGERI


Privesc spre cerul în lumină
Ce ne trimite lungi scântei.
Dintr-un alb pur ,ele or să vină
De pe pământ să-alunge zmei.

De printre nori ne zâmbesc îngeri
Cu-al lor veşmânt imaculat,
Ce ne ridică din înfrângeri
Şi ne arată un drum curat.

În jurul lor este lumină
Şi-or lumina şi-al nostru chip,
Pentru ca cel ce o să vină
Să-şi amintească peste timp.

Doar uneori picură lacrimi
Ce cad spre noi ca nişte ploi,
De nu schimbăm a nostre patimi
Şi vrem să zacem în noroi.

Căci poartă-n ei numai iubire
Şi vor să trăim fericiţi,
Iar când plecăm în nemurire
Să arătăm c-am fost cuminţi.

Privesc spre noi cu duioşie,
Ne ocrotesc pe drum mereu,
Ei sunt trimişi aici solie
Din dragostea lui Dumnezeu.

22 ianuarie 2013

ZÂNA BUNĂ


Pe cerul meu era mereu furtună
Mă agitam ,căci nu puteam să zbor.
Şi nu speram să vină vreme bună
Nici să mai schimb ceva în viitor.

Eu mă gândeam că aşa a fost să fie,
Mă mulţumeam cu ce aveam defel.
M-am agitat odat’ cu frenezie
Dar n-am schimbat al vieţii mele ţel.

Şi când nu m- aşteptam ca să mai vină
Voia bună, să stea pe strada mea,
Cu maiestrie transforma în lumină
Durerea şi furia se schimba.

Căci ea frumoasa Zână Bună
Din ceaţa vremii când a apărut,
Mi-a îndreptat paşii către o lumină
Şi ţelul meu ce îl credeam pierdut.

Nu am ştiut cum este fericirea,
Un chip şaten născut din spuma mării…
Şi zâmbetul adus din nemurirea
Ca niciodată să n- o dai uitării.

Acum când ştiu cât este de frumoasă
La pieptul meu mereu o voi păstra,
Pe ea frumoasa mea Crăiasă
Ce a schimbat în bine viaţa mea.

21 ianuarie 2013

20 ianuarie 2013

Scrisoare catre Nelu



 BUIBAS  IOAN      1958-2012 



 Dragul  meu NELU ,te iubesc nespus de mult.Au trecut 6 luni de cand ai urcat acolo sus la cer,printre ingeri.Nu am invatat nici acum sa traiesc fara tine. Ma tarasc cu greu prin viata asta ,si simt ca nu mai am nici un rost pe acest Pamant.Mie dor de nu mai pot de tine.Mie atat de dor incat ma doare,ma doare pana la sufocare.Spunea recent fata noastra : '        Am fost o familie fericita'.Da ,am fost,dar oare de ce ni s-a curmat aceasta fericire?Acesta ne-a fost destinul ? Am un milion de intrebari la care nu gasesc raspuns.Astept si acum un bip de la tine sa stiu ca esti bine.Traiesc ,totusi cu speranta ca ne vom revedea candva.Asi da orice sa te mai pot strange un pic in brate ,si sa iti dau un pupic.Iti multumesc mult ca vi la mine in vis,si  macar acolo te pot vedea.
Te iubesc dragule,Dumnezeu sa te odihneasca,si ingerii sa te faca fericit.

Adriana

18 ianuarie 2013

MARILENA PERIJOC SAU CREDINTA DE A FI MEREU INVINGATORI


Nou aparut,in peisajul editorial giurgiuvean, volumul de versuri “Petale de suflet”,avand ca autoare pe Marilena Perijoc m-a facut sa cunosc universul creatiei unei persoane speciale prin generozitatea si puterea de a se darui, cu tot ce are mai bun semenilor.Cartea,editata cu sprijinul Editurii”Sfantul Ierarh Nicolae” din Braila  vine sa propuna iubitorilor de literatura un nume nou , plamadit in incercarile  nu intotdeauna line ale vietii.
Cu sufletul metamorfozat in  “albe petale”,cu inima palpitand ca o floare asezata discret pe campul plin de stele,cu umerii  acoperiti de aripile nelinistite ale fluturilor,Marilena Perijoc trece prin viata purtandu-si propria karma, semanand cu  marinimie in gradinile de Semiramida ranita ,cantece de dragoste,poeme tanguitoare,sau tot mai des, imnuri de biruinta scrise cu credinta, cu speranta si sinceritate dezarmanta,avand in preajma un plasmuit inger pazitor. Cititorul patrunde intr-o lume zugravita in tonuri gri, cu draperii lungi ce acopera o scena aflata in bezna si pe care poeta isi joaca rolul ,rasucind in rana veche un stilet perfid:
                                     “ In suflet ticsite sunt azi tristeti
                                        Draperii lungi, cernite
                                        Ascund amintirile din alte vieti
                                        Ce prin unghere stau catranite.”
                                               (Unghere catranite)
 Avand aschii de gheata in inima, cu sufletul “uragan intr-o cana de lut”, ratacind pe drumuri serpuite si de multe ori inselatoare, poeta  se aseamana unui acrobat care incearca sa-si mentina echilibrul cu intreaga fiinta suspendata deasupra unei prapastii fara fund:
                                    “ In fata mea, adanca,
                                       Fara sa-i dai de fund,
                                       Prapastia naluca…
                                       Ce sta la mine-n gand.”
                                               (Echilibru)
Cu un salt neprevazut ar putea sa ajunga in Carul Mare, sau sa fie o stea in universul negru si involburat,purtand cu sine un hard plin cu amintiri si o cheita cu care sa deschida usi tainice si nebanuite,in cautarea  unor pierdute fiinte iubite ,pe care le invoca pe cale spirituala prin incantatii staruitoare in versuri. Ramane insa intr-un castel metaforic plasmuit din realitati dure, cautand sa supravietuiasca printre deznadejdi, asumandu-si singura puterea de a decide,pentru ea cat si pentru cei situati in universul imediat apropiat
al familiei pe care o protejeaja cu toata fiinta sa.
Poeta nu creaza versuri meditand suav sub clar de luna, cum fac indeobste alte poetese, versurile sale sunt arme de lupta, de existenta, de prelungire a eu-lui interior, sunt chiar viata de zi cu zi ,cu bune si rele, cu intrebari care nu intotdeauna isi gasesc raspunsul, cu impliniri si esecuri, cu dorinta ca o lumina venita de undeva din inalturi sa-i arate calea de urmat, sa o sprijine in demersul sau existential, sa-i dea puterea de a continua rolul pe care destinul ,ca un regizor implacabil i l-a harazit  pe scena incercata a vietii:
              
                                                

                                        “Regizor mi-e destinul si-a scris-o pentru mine
                                          Refuza sa modifice la ea ceva
                                          Sunt obligata sa imi fac jocul bine
                                           Cei ce ma privesc,sa poata invata.”
                                                             (Plaja pustie)
Marilena Perijoc scrie dintr-o suflare,intr-un stil direct,fara zorzoane, file dintr-un jurnal in versuri, cronica unei vieti schimbate intr-o clipa anume, cand un ac al ceasornicului s-a oprit cand nu trebuia  ,facand ca viata sa se transforme intr-un papusar ce-si continua parcursul, animand de sforile zilelor si noptilor oamenii transformati in marionete:
                                    
                                         “Balansati in sfoara vietii
                                           Zambitori noi vom juca.
                                           Pan s-o rupe-n fata sortii
                                           Ata, si noi vom cadea.”
                                                   (Papusarul)

Poeta refuza sa intre intr-un joc hilar cu masti,stiind ca undeva in Univers exista si o stea a ei si se arunca in tumultul de zi cu zi,cu omenie, caldura sufleteasca, sinceritate, rabdare si intelegere, cu compasiune pentru cei incercati de soarta ca si ea,dar cu credinta ca in viata primesti ceea  ce meriti, intr-un tarziu:
                             
                                          “Caci trecatori suntem cu totii
                                            Prin lumea asta, pasageri!
                                            Si se invarte roata sortii
                                            Primim ce semanam de fel”
                                                     (Roata sortii)

Dimensiunile vietii apar clare in fata celei care nu mai pune demult pret pe desartaciunile ce ne ademenesc la fiecare pas: bogatie, averi,trufie, calea de urmat e simpla si definita cu multa tarie morala, ce irumpe dintr-un suflet adanc incercat, bazandu-se pe modestie, iubire, cinste si prietenie laolalta,dar si incredere profunda intr-un ideal pe care il urmeaza cu tarie si incapatanare si care-i da  puteri nebanuite :

                                           “Caci MODESTIA ti-e stapana,
                                             IUBIREA pasii ti-i indreapta,
                                             Iar CINSTEA sora lor cea buna
                                             Se crede cea mai inteleapta.
                                                          ( Cadoul)

In carte, apare ca un leit-motiv : viata ca o scena, actorul cautand un rol potrivit pentru a ajunge dupa multe si epuizante repetitii si incercari sa gaseasca intr-un final pansament si balsam pentru un trup si un suflet atat de incercat,de pasare ranita:

                                              
                                                   

                                         “Sunt ca o pasare ranita,
                                           O dara las in urma mea.
                                          Din pieptu-mi gol rana urata
                                          Sa se inchida nu mai vrea.”
                                                      ( Pasare ranita )

Marilena  Perijoc isi continua odiseea prin viata stiind ca  nu se va lasa infranta chiar daca ranile nu i s-au vindecat pe deplin. Crede cu statornicie ca are o menire si o misiune in viata, ca Universul i-a incredintat un rol puternic ,facand parte dintr-un scenariu important,pentru  indeplinirea caruia  poarta stindardul curajului si sperantei plenare:

                                          “Tu te-ai nascut aici cu o menire,
                                            Scenariul ti-a fost scris in Univers.
                                            Si fara a ii da citire
                                            Iti traiesti rolul…
                                                     (Zambeste, o sa iasa soare!)

Ma innumar si eu printre aceia care cred ca poeta este o invingatoare si ca lupta sa  sustinuta de  convoaie de versuri este o reusita si prin simplu fapt ca mai are puterea si bunatatea si aleasa marinimie de a multumi celor din jur, incercand sa se investmanteze in petale diamantine si sa-si umple privirile si odaile sufletului cu energie pozitiva,pretios cautata:
                                          “Din energia pozitiva
                                            Cu care voi ma-nconjurati,
                                            Imi iau acum aer de diva,
                                            Va multumesc pentru talanti.”
                                                         ( Recunostinta )

Implicata profund in a descifra, cum poate sa se faca utila cu sufletul sau generos, celor care au nevoie de compasiune si speranta,Marilena Perijoc poarta in fiecare mana cate o flacara arzanda, aprinzand in unghere de deznadejde, torte de lumina si dorinta de mai bine,pentru cei dragi ei si semenii aflati in cumpana. In finalul cartii intalnim un mesaj triumfator, care transpare din fiecare fila a jurnalului ce ne sta in fata, intitulat “Petale de suflet”,si care o defineste in fata cititorilor sai, si a comunitatii in care ea traieste cu atata intensitate si combustie interioara:” MEREU INVINGATORI!”


                                                 DUNIA  PALANGEANU



sursa:  Prezentare facuta de doamna Dunia Palangeanu la lansarea cartii "Petale de suflet" din data de 15.01.2013

SUFLET PUR





Sunt clipe-n viaţă când destinul
Te-aruncă cu putere la pământ.
Şi abia îţi mai ridici privirea către cerul
Din care speri să se rostească un cuvânt.

Căci undeva pe-o cale dintre nori,
Stau îngerii ce acum te veghează.
Privind în jos, pe ei îi trec fiori
Şi în cădere calea-ţi luminează.

Din ale lor unduietoare trupuri
Îşi smulg cu drag o aripă de înger
Şi o trimit spre tine peste timpuri,
Un dar venit de undeva din cer.

Nu simt durere, căci ei sunt iubire
Şi cu această dragoste te înconjur.
Sunt lângă tine fără a-ţi da de ştire
Şi te ajută cu-al lor suflet pur.

Atunci zâmbeşti ,căci simţi cum prinzi putere,
Triumfător doreşti a te ridica,
Fără să ştii că-n alte emisfere
Fiinţe dragi îţi ocrotesc viaţa.


Foto:internet

17 ianuarie 2013

UNEI FLORI(Lăcrămioara)



Copilă încă,la grea încercare
Şi-un amar test, a supus-o viaţa.
Şi s-a călit ,iar sufletul în floare
Cu-o mândră strălucire transforma.

Iar mai târziu pe chipul ca de înger
Şi-a întipărit un larg surâs.
Ca cei ce o privesc cu-n pas stingher
Să o compare cu ceva de vis.

Din cruda bătălie ieşi învingătoare
Cu mai multă putere ,spre a îl ajuta
Pe-un altul care-n suflet simte un foc ce-l doare,
Şi mâna îi întinde spre a îl ridica.

Căci toţi acei ce-n viaţă cu dorul sunt prieteni
Au învăţat pe-un taler total a se oferi.
Cu mare bucurie ajută acum pe semeni
Şi peste veac valoarea lor va dăinui.

15 ianuarie 2013

Lansare "Petale de suflet"


Ziua lui Eminescu la Giurgiu

Evenimentul a inceput cu un pelerinaj la statuia marelui nostru poet din Parcul Alei unde s-au depus flori si a avut loc un recital de poezie dupa care a continuat in incinta muzeului “Teoharie Antonescu” unde cenaclul Luceafarul isi desfasoara activitatea in ultima perioada de timp.




Doamna Dunia Palangeanu a facut o lansare a cartii “Petale de suflet” si a vorbit celor prezenti despre mine cu atata emotie incat am preluat si eu aceasta incarcatura,se poate vedea pe chipul meu in fotografiile facute de doamna Lacramioara Sitaru,o alta doamna draga a sufletului meu care impreuna cu colega mea de liceu Mariana Mitroi au facut cunoscuta aceasta carte.
Astazi gandul meu plin de recunostinta s-a indreptat catre Steliana Cilibia care a insistat sa imi adun primele versuri sub copertile unei carti si care m-a incurajat sa o fac.
Multumesc tuturor pentru atentia acordata si pentru bucuria facuta,pentru ca astazi desi ochii mi-au fost plini de lacrimi sufletul mi-a zambit.Lacrimile au fost de emotie si fericire,de multumire si recunostinta.
Atunci cand mi-am transformat lacrimile in petale si am inceput sa le transpun in cuvinte nu mi-am imaginat ca vor fi candva apreciate de cineva si ca se va ajunge pana aici.Candva spuneam ca “Versurile mele vor prinde valoare atunci cand semenii mei se regasesc in ele.Atunci voi fi pe deplin rasplatita.  “
Iar astazi dragii mei,datorita voua si sufletelor voastre mari am fost rasplatita
                        





Foto: Giurgiu Mania

14 ianuarie 2013

DE ZIUA LUI EMINESCU


Ne-am adunat cu mic cu mare
În dragul nostru Parc Alei,
În mare zi de sărbătoare
Să-l invocăm de printre Zei.

Pe cel ce îşi plimba odată
Tristeţile pe alei cu tei.
Şi-n ode dragostea curată
Mărturisită cu temei.

Şi “azi” ,dar cu mulţi ani în urmă
O stea cobora spre pământ,
Să lase celor ce or să vină
Mii de cuvinte legământ.

Iar ele tronând peste timpuri
Pe muritori vor alina.
Şi-n ale lor duioase cânturi
Mulţimea se va bucura.

Venit aici cu o menire
Când misiunea şi-a încheiat,
El s-a întors în nemurire
Şi tot ca o stea a plecat.

Şi-nchină cu al lui Luceafăr
Pocaluri de tristeţi şi vin,
Din frământări se naşte un nufăr
Răsplata unui dar divin.

Cu al său geniu omenirea
Va bucura la infinit.
Şi astfel şi-a atins menirea
Şi scopul cu care a venit.

Să te bucuri de veşnicie
Maestre,cu parfum de tei!
Când toate sunt în armonie
Te recunosc chiar şi atei.

11 ianuarie 2013

Aproape de Luceafar






Dunia Palangeanu, preşedinta Cenaclului Literar LUCEAFARUL vă invită la Ziua Eminescu:
"Cenaclul literar LUCEAFARUL invita pe iubitorii versului eminescian ,marti 15 ianuarie,ora 10.30 la traditionalul Pelerinaj la Statuia Poetului MIHAI EMINESCU din parcul ALEI, pentru a depune florile gandului si sufletului ales si pentru a marca impreuna Ziua Eminescu la Giurgiu. Manifestarea Literar-artistica intitulata "APROAPE DE LUCEAFAR" si prilejuita de implinirea a 163 de ani de la nasterea poetului national va continua in foaierul Muzeului judetean "Teohari Antonescu" unde se va derula recitalul de muzica si poezie 'Dintre sute de catarge",se vor organiza expozitii de carte si arta vizuala cu genericul "POPAS EMINESCIAN" si se vor prezenta noutati editoriale,precum si Calendarul personalitatilor giurgiuvene pe luna ianuarie. Va putea totodata fi vizionat filmul "Memorialul Ipotesti",o incursiune in universul eminescian. Moderata de poeta Dunia Palangeanu manifestarea culturala va intruni oameni de cultura si arta,scriitori, elevi, cadre didactice,iubitori de literatura,reprezentanti ai administratiei locale apropiati fenomenului cultural giurgiuvean.Concura la reusita manifestarii:Asociatia de tineret "ION VINEA",Muzeul jud."TEOHARI ANTONESCU",Directia jud. pentru Sport si Tineret Giurgiu,Institutii de invatamant din municipiul si judetul Giurgiu.Va asteptam sub ZODIA LUCEAFARULUI!"

https://www.facebook.com/pages/Giurgiu-Mania/364570063592917?fref=ts

8 ianuarie 2013

INIMĂ RĂZVRĂTITĂ



Ce ai tu, inimă, când pieptul ți se pare
Un strâmt cavou, uitat printre ruine ?
De ce-l apeși ? Tu nu simți că mă doare 
La fel de mult cum tu te dori pe tine ?

De ce îmi iei suflarea și mi-o stingi 
Ca pe-un cărbune-n lacrimile tale?
Crezi că n-aud, de-acolo, când îmi strigi
C-ai obosit de câte-ți ies în cale ?

De ce îmi bați în zidul cel tăcut
Când chingile durerii te-mpresoară ?
Crezi că de n-aș fi fost si și eu din lut,
Nu ți-aș fi dat drumul să zbori afară ?

Ce ai tu, inimă, de nu-nțelegi
Că nu sunt eu ce-ți poate măsura
Nici drumul tău ce-și are alte legi
Și nici cât împreună vom mai sta?


Dori Lederer.


3 ianuarie 2013

Mama mea cea draga





Mama, cea mai draga fiinta mie a fost, este si va ramane in sufletul si in inima mea pururea.,,Ea,, stie ce mult am iubit-o si o iubesc si stiu ca mamica mea cea draga ma ocroteste si acum asa cum o facea mereu.Ea , mama mea veghea de fiecare data cand ma simteam rau, cand eram bolnava, eu eram lumina ochilor ei, eu reprezentam pt ea un tot unitar, eram singura ei fiica , eram raza ei de soare eram bucuria ei de zi cu zi, eram speranta ei si alinarea in momentele ei mai dificile, eram singura fiica care a iubit-o enorm, care a inteles-o care i-a sters lacrimile de pe obraji atunci cand era trista , care ii era alaturi in toate momentele vietii ei, pana cand intr-o buna zi pe 26 august 2011 , am primit vestea ca mama a decedat si ca nu se mai afla printre noi. De atunci am simtit o durere profunda , o rana imensa pe care o am si acum si am simtit si simt ca lumea mea s-a incheiat odata cu plecarea ei.E mult prea dureros sa spun povestea mortii ei , doar atat pot sa spun ca a murit in doar 2 zile si ca nu o mai am, nu o mai vad, nu o mai pot imbratisa, nu mai am cui sa-i spun,,mami,,nu mai am mama,atat. O voi purta in suflet pururea si stiu ca intr-o zi o voi intalni din nou,intr-o alta lume si stiu ca ea va veghea asupra mea atat timp cat voi mai trai. Mama, vegheza si acum asupra mea si stiu ca ma iubeste de acolo de sus din lumea ingerilor.


Lavinia

2 ianuarie 2013

1 ianuarie 2013

SUFLET ÎN FLOARE


Azi paşii mă poartă pe alei pustii,
Privirea-mi ascund peste tot în cale.
Am înţeles că nu ai să vii
Din al meu suflet cad lin  petale.

Furtuna în care am fost prinsă cândva
Pe un mal nisipos m-a aruncat.
Şi-o cale deschisă spre undeva
E viitorul întunecat.

Îmi caut prin camera inimii mele
O forţă ascunsă pe undeva,
Să mă ajute în zilele grele
De la pământ să mă pot ridica.

De jos apoi îmi ridic privirea
Şi caut în jur pe cineva.
O mână întinsă, să-mi bucure firea
Şi-un zâmbet înapoi îi voi da.

Şi dacă singură mă simt uneori,
Greutăţi peste umăr mă apasă,
Cu ochii în sus cercetând printre zări
Caut pe cer o fereastră.

De-acolo doi ochi veseli zâmbesc
Molipsind de acum veşnicia,
Privind către mine doresc
Să-mi vadă pe chip bucuria.

Sunt parte dintr-un feeric tablou
Pictat de un maestru –n culoare,
O melodie ca un ecou
Transformă al meu suflet în floare.

Şi înapoi bucurie voi da
Dorindu-mi să-ţi fie bine
Şi rugăciuni voi îndrepta
Până voi fi cu tine.

01.01.2013