Te vad in fiecare suras,
In fiecare joc de copil
In fiecare cantec..
Te vad alergand spre mine
Ca intr-un joc
Intind mana sa te apropii
Dar tu te indepartezi surazand
Si tot caut…
Privesc apoi catre stele
Pentru ca vreau sa te vad!
Te vad ascunzandu-te printre ele
Si mereu surazand
Te vad de fiecare data pe strada
Venind zambind catre mine
Si deschid ochii mari
Pentru ca sa raman cu imaginea ta
Intiparita in suflet
Acolo intotdeauna TE VAD
1 martie 2009
Martisor
Despre noi
Pentru a scapa de ispita calculatorului si televizorului (mai precis a posturilor care difuzeaza desene animate care sunt din ce in ce mai violente si din care copii nostrii nu au nimic bun de invatat) am decis impreuna cu fetele mele sa cautam alte activitati pentru timpul liber.
Am hotarat : cea mare va merge la inot si cea mica la pictura.
Pentru ca cea mare vrea sa invete sa inoate,am inceput sa cautam cele necesare.Si cum in orasul nostru nu mai exista un magazin sportiv,a fost o adevarata aventura sa gasesti un costum de baie in anotimpul acesta…Dupa ce am luat la rand aproape toate magazinele si am suportat privirile mirate ale vanzatoarelor ( de parca as fi cautat ‘’marul de aur’’) am gasit ceva ce se cheama costum de baie
Nu este aratos, dar m-am bucurat pentru picioarele mele care puteau sa ia o pauza…Acum putem merge la inot .
De ce desen pentru cea mica? Nu stiu, poate pentru plimbarea care o face sau pentru ca a facut cateva desene care m-au facut sa cred ca ar putea invata ceva…(judecati singuri, le puteti vedea cateva aici si cateva la posturi precedente).
Am hotarat : cea mare va merge la inot si cea mica la pictura.
Pentru ca cea mare vrea sa invete sa inoate,am inceput sa cautam cele necesare.Si cum in orasul nostru nu mai exista un magazin sportiv,a fost o adevarata aventura sa gasesti un costum de baie in anotimpul acesta…Dupa ce am luat la rand aproape toate magazinele si am suportat privirile mirate ale vanzatoarelor ( de parca as fi cautat ‘’marul de aur’’) am gasit ceva ce se cheama costum de baie
Nu este aratos, dar m-am bucurat pentru picioarele mele care puteau sa ia o pauza…Acum putem merge la inot .
De ce desen pentru cea mica? Nu stiu, poate pentru plimbarea care o face sau pentru ca a facut cateva desene care m-au facut sa cred ca ar putea invata ceva…(judecati singuri, le puteti vedea cateva aici si cateva la posturi precedente).
Ea deseneaza zilnic dar recunosc nu prea am dat importanta,mi-am spus ca sunt desene copilaresti.Ainceput cu desene despre tati.Atunci cand ii era dor de tata,facea un desen despre cum si-l amintea sau cum si-ar fi dorit sa fie.Ea si tati in toate desenele.Acum face diverse desene,inspiratii de moment .
A fost foarte fericita pentru ca am inscris-o la pictura desi este putin necajita ,pentru ca nu intelege cum o sa stea doua ore acolo in picioare?Are multe intrebari despre cum arata locul si cum o sa fie,iar luni
O sa ne povesteasca singura daca este sau nu incantata.
Poezii
NU AM INVATAT
cineva îmi spunea odată în timp
ce mă săruta pe creştet:
"despărţirile dor doar când rupem
oamenii din suflet ca pe nişte flori
şi-i aruncăm cu ochii închişi în spatele nostru trasformându-i
în fân bun de rumegat timpului până când
acesta albeşte şi uită,
iar ei devin amintiri, amintiri, uitări...în alte uitări."
cineva îmi spunea odată în timp
ce-şi lua la revedere:
"sub forma de gheare acum uită tot ce ţi-am spus şi smulge-mă
din tine ca pe o buruiană
şi dă-mă carne uitare corbilor cărunţi
sau creşte-mă în tine din nou
la umbra liniştită a unui zâmbet."
cu vorbele astea mi-a murit mie îngerul
ghemuit între aripi,
iar întoarcerii mi-a lăsat
un sărut, două lacrimi şi un zâmbet.
eu nu am învăţat însă nici acum
să-mi iau "La revedere"
şi-s tot mai goală cu fiecare om
ZADARNICIA MEA
zadarnicia mea a avut culoarea pamantului
pana am muscat din nisip si noroi
gustandu-i batranetile
ce ma imbracasera in doliu mult prea devreme
visele mi-au murit
invelite in gust amar si cer intors pe dos
din care picurau intrebari
sub forma de gheare
nu stiu daca au sfasiat sau au rupt
dar,
asa am invatat sa imi pierd aripile pe drum
in timp ce in urma a ramas doar un pocnet de os
si durerea
eu imi mai eram vie!
apoi a avut culoarea ierbii si a fanului uscat
pe care l-am facut iubirea dintai
si l-am respirat cu durere pana in gatul sufletului
unde il am si acum
(n-a fost sa fie decat o vara cu nori la ureche)
am inteles ca viata
are gust de moarte cand inveti sa o traiesti
singur in tine
in timp ce dincolo te stii trai atat de frumos
daruindu-te timpului
care stie astepta!
dupa cum am mai spus:
imi murise doar nadejdea,
cateva vise clocotite in sange,
niste ani tineri si fragezi,
increderea in lumea din afara coliviei mele,
doar eu imi mai eram vie!
intr-o noapte din mine am visat cum carnea mi se desprinde fasii
de teama si ma imparteam corbilor
atunci...
buzele au tipat a viata,
in timp ce gandurile se napadeau toate
sa arunce ultimul pumn de tarana.
si am vazut:
zadarnicia mea a avut mereu culoarea cerului,
dar a trebuit sa fiu pamant, disperare, iarba
mormant si tacere
ca sa pot sa ma regasesc
dincolo de toate lanturile in care ma tineam legata
Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia)
cineva îmi spunea odată în timp
ce mă săruta pe creştet:
"despărţirile dor doar când rupem
oamenii din suflet ca pe nişte flori
şi-i aruncăm cu ochii închişi în spatele nostru trasformându-i
în fân bun de rumegat timpului până când
acesta albeşte şi uită,
iar ei devin amintiri, amintiri, uitări...în alte uitări."
cineva îmi spunea odată în timp
ce-şi lua la revedere:
"sub forma de gheare acum uită tot ce ţi-am spus şi smulge-mă
din tine ca pe o buruiană
şi dă-mă carne uitare corbilor cărunţi
sau creşte-mă în tine din nou
la umbra liniştită a unui zâmbet."
cu vorbele astea mi-a murit mie îngerul
ghemuit între aripi,
iar întoarcerii mi-a lăsat
un sărut, două lacrimi şi un zâmbet.
eu nu am învăţat însă nici acum
să-mi iau "La revedere"
şi-s tot mai goală cu fiecare om
ZADARNICIA MEA
zadarnicia mea a avut culoarea pamantului
pana am muscat din nisip si noroi
gustandu-i batranetile
ce ma imbracasera in doliu mult prea devreme
visele mi-au murit
invelite in gust amar si cer intors pe dos
din care picurau intrebari
sub forma de gheare
nu stiu daca au sfasiat sau au rupt
dar,
asa am invatat sa imi pierd aripile pe drum
in timp ce in urma a ramas doar un pocnet de os
si durerea
eu imi mai eram vie!
apoi a avut culoarea ierbii si a fanului uscat
pe care l-am facut iubirea dintai
si l-am respirat cu durere pana in gatul sufletului
unde il am si acum
(n-a fost sa fie decat o vara cu nori la ureche)
am inteles ca viata
are gust de moarte cand inveti sa o traiesti
singur in tine
in timp ce dincolo te stii trai atat de frumos
daruindu-te timpului
care stie astepta!
dupa cum am mai spus:
imi murise doar nadejdea,
cateva vise clocotite in sange,
niste ani tineri si fragezi,
increderea in lumea din afara coliviei mele,
doar eu imi mai eram vie!
intr-o noapte din mine am visat cum carnea mi se desprinde fasii
de teama si ma imparteam corbilor
atunci...
buzele au tipat a viata,
in timp ce gandurile se napadeau toate
sa arunce ultimul pumn de tarana.
si am vazut:
zadarnicia mea a avut mereu culoarea cerului,
dar a trebuit sa fiu pamant, disperare, iarba
mormant si tacere
ca sa pot sa ma regasesc
dincolo de toate lanturile in care ma tineam legata
Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia)
27 februarie 2009
Poruncile paradoxale
Oamenii sunt irationali,de neinteles si foarte egoisti.
Iubeste-i oricum ar fi.
Daca faci un bine, vei fi suspectat ca l-ai facut din cine stie ce motive egoiste.
Fa bine orice ar spune lumea.
Daca ai succes,dobandesti imediat o multime de falsi prieteni si dusmani adevarati.
Fa tot ce poti ca sa ai.
Binele pe care il faci astazi va fi uitat maine.
Fa bine in continuare.
Sinceritatea si cinstea te fac vulnerabil.
Continua sa fii sincer si cinstit.
Cei mai mari oameni, cu cele mai stralucite idei, pot fi anihilati de cei mai mici oameni,cu cele mai inguste minti.
Continua sa gandesti grandios.
Oamenii ii simpatizeaza pe cei umili dar ii urmeaza pe castigatori.
Ocroteste-i pe cei umili.
Ceea ce te straduiesti sa construesti intr-o viata se poate spulbera intr-o clipita.
Continua sa construesti.
Oamenii au cu adevarat nevoie de ajutor dar s-ar putea sa te atace daca incerci sa ii ajuti.
Ajuta-i totusi.
Daruieste lumii ce ai mai bun si poti primi ca rasplata o lovitura sub centura.
Daruieste lumii ce ai mai bun indiferent de consecinte.
Porucile paradoxale - Dr. Kent M. Keith
Iubeste-i oricum ar fi.
Daca faci un bine, vei fi suspectat ca l-ai facut din cine stie ce motive egoiste.
Fa bine orice ar spune lumea.
Daca ai succes,dobandesti imediat o multime de falsi prieteni si dusmani adevarati.
Fa tot ce poti ca sa ai.
Binele pe care il faci astazi va fi uitat maine.
Fa bine in continuare.
Sinceritatea si cinstea te fac vulnerabil.
Continua sa fii sincer si cinstit.
Cei mai mari oameni, cu cele mai stralucite idei, pot fi anihilati de cei mai mici oameni,cu cele mai inguste minti.
Continua sa gandesti grandios.
Oamenii ii simpatizeaza pe cei umili dar ii urmeaza pe castigatori.
Ocroteste-i pe cei umili.
Ceea ce te straduiesti sa construesti intr-o viata se poate spulbera intr-o clipita.
Continua sa construesti.
Oamenii au cu adevarat nevoie de ajutor dar s-ar putea sa te atace daca incerci sa ii ajuti.
Ajuta-i totusi.
Daruieste lumii ce ai mai bun si poti primi ca rasplata o lovitura sub centura.
Daruieste lumii ce ai mai bun indiferent de consecinte.
Porucile paradoxale - Dr. Kent M. Keith
Puterea magica a gandului
E adevarat ca exista multi factori care va scapa de sub control si care va afecteaza intr-adevar destinatia.In familia dumneavoastra poate interveni o boala grea sau chiar moartea,slujba pe care o detineti poate fi pierduta,vi s-ar putea intampla un accident.
Iata o concluzie pe care trebuie sa ne-o intiparim in minte:pregatiti-va sa faceti cotituri in drumul dumneavoastra.Daca ati conduce pe o strada si ati vedea un indicator de tip”Drum inchis”,n-ati ramane blocat acolo si nici nu v-ati intoarce acasa.Drumul inchis nu inseamna decat ca nu puteti ajunge la destinatia propusa urmand acel drum.Puteti gasi usor alt drum de urmat ca sa ajungeti unde doriti.
Observati ce fac conducatorii militari.Cand elaboreaza un plan perfect pentru a atinge un obiectiv,nu uita sa puna pe harta si planuri alternative.Daca se intampla ceva nepregatit care exclude planul A,ne putem indrepta spre planul B.Stati linistit intr-un avion chiar daca stiti ca aeroportul e inchis,pentru ca stiti ca pilotul are terenuri de aterizare alternative si o rezerva suficienta de combustibil.
Exista rareori persoane care au atins un succes considerabil si care sa nu fi infruntat greutati- chiar multe.
Cand facem un ocol,nu trebuie sa ne schimbam scopurile.Pur si simplu abordam o cale diferita.
David j. Schwartz -Puterea magica a gandului
Iata o concluzie pe care trebuie sa ne-o intiparim in minte:pregatiti-va sa faceti cotituri in drumul dumneavoastra.Daca ati conduce pe o strada si ati vedea un indicator de tip”Drum inchis”,n-ati ramane blocat acolo si nici nu v-ati intoarce acasa.Drumul inchis nu inseamna decat ca nu puteti ajunge la destinatia propusa urmand acel drum.Puteti gasi usor alt drum de urmat ca sa ajungeti unde doriti.
Observati ce fac conducatorii militari.Cand elaboreaza un plan perfect pentru a atinge un obiectiv,nu uita sa puna pe harta si planuri alternative.Daca se intampla ceva nepregatit care exclude planul A,ne putem indrepta spre planul B.Stati linistit intr-un avion chiar daca stiti ca aeroportul e inchis,pentru ca stiti ca pilotul are terenuri de aterizare alternative si o rezerva suficienta de combustibil.
Exista rareori persoane care au atins un succes considerabil si care sa nu fi infruntat greutati- chiar multe.
Cand facem un ocol,nu trebuie sa ne schimbam scopurile.Pur si simplu abordam o cale diferita.
David j. Schwartz -Puterea magica a gandului
10 februarie 2009
Nu e prea tarziu

Suntem blocati in aceasta lume ca intr-un furnicar.Alergam,ne agitam ,suntem intr-o goana continua…
Haideti sa ne oprim putin si sa privim zimbetul copiilor,ei sunt puri si nu inteleg agitatia noastra.Din ochii lor lumea este vazuta altfel…Sa privim o floare,un rasarit,un apus de soare,sa facem o bucurie celor dragi,sa zambim mai des si sa iubim…Cand in sufletul nostru ,al tuturor va fi numai iubire viata va fi altfel ,mult mai frumoasa.Sa pretuim fiecare clipa traita,sa cantam sau sa citim o carte,sa ne facem un cadou daca asa ne simtim bine,sa aducem un zambet pe fata cuiva…
De ce sa vedem tot ce e rau in jurul nostru si de ce sa nu punctam binele?
Suntem obisnuiti sa vedem totul in alb si negru dar uitam ca mai exista si alte minunate culori…
Schimbati-va valorile ,pretuiti tot ce aveti langa voi,multumiti tot timpul pentru sanatate,familie,viata…si aveti grija intotdeauna sa nu aveti de ce spune vreodata “prea tarziu”.
Constat ca oamenii plang odata cu mine si va multumesc.Simt ca sunteti alaturi de mine,ca nu sunt singura si ca sunt inteleasa…
Daca v-am povestit partea trista a vietii mele(pentru ca trebuie sa recunosc in fata lui Dumnezeu ca am avut si momente frumoase) nu am intentionat sa va fac sa plangeti.
Spun asta prietenelor mele si va spun si voua:
Aveti momente cand sunteti furioase…ganditi-va ,merita sa va irositi energia astfel??Cititi o poveste de viata tragica si veti vedea ca nimicurile pentru care va enervati nu au valoare(credeti-ma si eu am trecut prin asa ceva)
Mai bine luptati pentru fericire..
Bucurati-va de fiecare clipa petrecuta in familie,spuneti-le in fiecare zi ceea ce simtiti pentru ei;pentru ca in goana noastra dupa bani si averi nu observam ca timpul trece pe langa noi decat atunci cand este poate prea tarziu.
Haideti sa ne oprim putin si sa privim zimbetul copiilor,ei sunt puri si nu inteleg agitatia noastra.Din ochii lor lumea este vazuta altfel…Sa privim o floare,un rasarit,un apus de soare,sa facem o bucurie celor dragi,sa zambim mai des si sa iubim…Cand in sufletul nostru ,al tuturor va fi numai iubire viata va fi altfel ,mult mai frumoasa.Sa pretuim fiecare clipa traita,sa cantam sau sa citim o carte,sa ne facem un cadou daca asa ne simtim bine,sa aducem un zambet pe fata cuiva…
De ce sa vedem tot ce e rau in jurul nostru si de ce sa nu punctam binele?
Suntem obisnuiti sa vedem totul in alb si negru dar uitam ca mai exista si alte minunate culori…
Schimbati-va valorile ,pretuiti tot ce aveti langa voi,multumiti tot timpul pentru sanatate,familie,viata…si aveti grija intotdeauna sa nu aveti de ce spune vreodata “prea tarziu”.
Constat ca oamenii plang odata cu mine si va multumesc.Simt ca sunteti alaturi de mine,ca nu sunt singura si ca sunt inteleasa…
Daca v-am povestit partea trista a vietii mele(pentru ca trebuie sa recunosc in fata lui Dumnezeu ca am avut si momente frumoase) nu am intentionat sa va fac sa plangeti.
Spun asta prietenelor mele si va spun si voua:
Aveti momente cand sunteti furioase…ganditi-va ,merita sa va irositi energia astfel??Cititi o poveste de viata tragica si veti vedea ca nimicurile pentru care va enervati nu au valoare(credeti-ma si eu am trecut prin asa ceva)
Mai bine luptati pentru fericire..
Bucurati-va de fiecare clipa petrecuta in familie,spuneti-le in fiecare zi ceea ce simtiti pentru ei;pentru ca in goana noastra dupa bani si averi nu observam ca timpul trece pe langa noi decat atunci cand este poate prea tarziu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
