26 ianuarie 2011

In amintirea celor dragi,care ne-au parasit...


27.08.1943-26.01.2010

Trecatoare-n asta viata ai fost,
acum vesnic printre stele esti,
durerea-n suflet ne ramane,
si stim doar noi cat ne lipsesti....
nici macar moartea nu poate pune capat iubirii mele pt.tine....
te iubesc...

23 ianuarie 2011

Furtuna

Se intampla cateodata in mersul nostru sa ne impiedicam si sa dam cu fruntea de pamant, pentru ca altfel am ajunge poate sa ne purtam nasul mult prea sus…
Tocmai te obisnuiesti cu peisajul privit de sus si intr-o secunda nici nu apuci sa iti dai seama ca te intinzi pentru a il putea privi in profunzime..de aproape..
Cand te obisnuiesti cu idea ca viata in lumea asta este o lupta,ca trebuie sa castigi batalii pentru a castiga razboiul,iti stabilesti ruta si strategiile bine ticluite in mintea ta spre a invinge…dar te impiedici de un ciot banal aparut de unde nici nu stii si ti se opreste elanul…
Ti-ai uitat telul,esti uimit de ceea ce vezi,impietrit,mirat ca pana atunci nici nu ai observat tot acest detaliu si categoric nu mai ai chef sa te ridici si sa pornesti la drum…
Ti se pare mult prea mare efortul si nici nu iti mai amintesti…ce trebuia sa faci?

Ieri erai rege,azi flamand si singur…
Si fara vlaga si-mpietrit de chinuri
Si-astepti infrigurat sa treaca valul
Si sa respiri adanc…
Sa te eliberezi…
Sa fii iar rege.

Astepti sa-ti vina cheful,
Sa vrei sa te ridici..
Esti oboist si singur
Si ghemuit.

In juru-ti multi altii
Isi poarta drumul
Si fug si te ating.
Prea ocupati sa ajunga
In lumea din poveste
Se-mping si isi dau coate
Te ocolesc,te sar..
Nici nu existi se pare…
Si te faci tot mai mic..

Si te retragi din drum
Si-I lasi ca sa alerge,
Doar ii privesti uimit,
Si trist si-ngrijorat
Si oboist.

Plec capul si –nchid ochii
Visez ca ma ridic…

A venit inca unul din momentele in care “luptatoarea”,”puternica” din mine s-au ratacit pe undeva si am ramas doar eu cea speriata de drumul intunecat pe care il mai am de parcurs.
Poate ca m-am impiedicat de-o piatra…dar cate oare mai am de lovit?

22 ianuarie 2011

Pomenirea mortilor

CUM SE FAC POMENIRILE CELOR MORŢI?
Pomenirile sau praznicele morţilor, sunt jertfe ce se fac în numele celor morţi. Ele se mai numesc şi parastase.Numele de parastas vine din limba greacă şi înseamnă a mijloci, a sta în locul cuiva, de la faptul că noi, cei vii, mijlocim la Dumnezeu pentru cel mort. Aceasta o facem în speranţa că Dumnezeu, pentru jertfa noastră plină de iubire şi pentru rugăciunea făcută de cel care primeşte darul, va ierta păcatele pe care cel mort le-a făcut în decursul vieţii sale. Iar când cineva primeşte ceva dat şi slujit la Biserică sau acasă, el spune, pentru cel mort: Dumnezeu să-l ierte, sau bogdaproste. (bogdaproste înseamnă slăvit să fie Domnul)
CARE SUNT TERMENELE DE POMENIRE A MORŢILOR?
Biserica a rânduit ca noi, cei vii, să-i pomenim pe cei morţi în anumite zile, socotite din clipa morţii, zile a căror însemnătate este următoarea:- la trei zile (ziua îngropării), jertfa este adusă în numele lui Dumnezeu Unul în Fiinţă dar Întrei în Persoane: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.- La nouă zile, la fel în numele Sfintei Treimi, adică de trei ori câte trei, ca cel mort să fie ajutat de cele nouă cete de îngeri şi în amintirea ceasului 9 când Domnul a murit pe cruce.- La patruzeci de zile sau şase săptămâni (la soroc, soroc înseamnă patruzeci), în amintirea Înălţării la Cer a Domnului Hristos.- La trei luni, şase luni şi un an, apoi din an în an până la şapte ani.Celor morţi le foloseşte foarte mult pomenirea la patruzeci de sfinte liturghii, nu doar la 40 de zile, sau la simple parastase.
CE SUNT SĂRINDARELE?
Sărindar înseamnă pomenirea unui adormit în Domnul la patruzeci de sfinte liturghii. Sunt de două feluri: de obşte, când se pomenesc 40 de liturghii una după alta (ca la Mănăstiri); particulare, când se pomenesc 40 de liturghii sporadic, cum se fac la bisericile din parohii. Păresimi este numele care de obicei este dat perioadei de 40 de zile cât cuprinde Postul Paştelui. Pentru că în fiecare sâmbătă se fac pomeniri pentru cei adormiţi în Domnul, păresimi este numele dat pomenirilor morţilor făcute în această perioadă. Pentru cei ce vor să ţină păresimile, pomenirile se fac în fiecare sâmbătă
CE TREBUIE LA O POMENIRE A MORŢILOR?
La o pomenire avem nevoie de colivă care închipuie pe cel adormit, lumânarea care închipuie credinţa celui mort (de aceea se aprind lumânări în clipa morţii unui credincios), vin roşu, care închipuie viaţa, colacul mare, rotund, simbolizează credinţa noastră în viaţa de veci, deoarece cercul nu are început nici sfârşit, iar prescura în trei colţuri arată credinţa noastră în Sfânta Treime, prescura în patru colţuri închipuie credinţa noastră în Biserica cea Una dar care este Universală, extinsă în cele patru puncte cardinale.
CE AJUTĂ CEL MAI MULT LA POMENIREA MORŢILOR?
Foarte folositor este ca cel adormit să fie pomenit la Proscomidie în Sfânta Liturghie. Pentru aceasta trebuiesc aduse la Biserică prescura, o sticluţă de vin, ulei, pomelnicul şi lumânarea aprinsă. Pomelnicul poate fi dat dinainte pentru patruzeci de zile.



http://parohiabrandusa.wordpress.com/sfaturi-duhovnicesti/pomenirea-mortilor-si-paresimile-sarindarul/