DRUM PRIN DOLIU-SINDROMUL SOCULUI POSTTRAUMATIC de Anda Mogos

Daca cel drag al tau a pierit intr-un mod brusc si violent si aceste simptome te descriu,sunt doua lucruri pe care le poti face.

In primul rand, evita evadarile prin alcool sau droguri.

Cei care sufera de stress posttraumatic au o incidenta crescuta de dependente.Chiar daca durerea si imaginile recurente sunt atat de puternice incat ai face orice pentru a le opri,alcoolul si drogurile nu iti sunt prieteni,si te vei gasi in scurt timp intr-o situatie si mai complicata si mai dureroasa.

In al doilea rand ,confrunta-ti direct amintirile,in loc sa fugi de ele.Vorbeste despre ce s-a intamplat,povesteste despre tragedie din nou si din nou.Ideal ar fi sa faci asta in prezenta unui psihoterapeut care stie cum sa te calauzeasca in acest proces,dar daca nu ai aceasta optiune, povesteste unui prieten.Relateaza-i ce s-a intamplat,chiar daca stie,si daca i-ai mai spus-o chiar tu.Spune-i si ce-ai simtit atunci,si ce simti acum cand povestesti.

Daca nu ai nici un prieten de incredere,si daca esti credincios,povesteste-le pe toate in rugaciune lui Dumnezeu.

De la inceput,oamenii mari ai lui Dumnezeu au stiut sa-si verse inima inaintea Lui,stiind ca El este un ascultator foarte bun.

Daca si aceasta optiune iti pare straina,ai intotdeauna optiunea de a-ti asterne povestirile in scris.Scrie ce s-a intamplat,ce iti aduci aminte,ce simti,ce ti-ai dori sa fie diferit,sa poti schimba,si ce te doare cel mai tare,ce te face sa vrei sa urli de frustrare si durere.

Indiferent pentru care dintre acestea optezi,tine minte,mai presus de orice,sa nu taci.Nu incerca sa tii in tine,sa eviti sa te gandesti,sa iti ocupi mintea cu altceva.Pana la urma,emotiile si gandurile negre vor da pe dinafara ca un vas in care apa fierbe in clocot.

ANDA MOGOS-DRUM PRIN DOLIU

Catre Tine...

Esti vesnic viu si printre noi
Esti unicul in lumea noastra
Duios,cu tact si plin de dar
Ai fost si esti ca nimeni altul.
Chiar daca te-ai urcat la cer
Inima ta pulseaza vie
Asa a fost destinul tau
Oare e just asa sa fie?
Oriunde-ai fi si te-ai gasi
Te rog sa vii in vis de noapte
Sa ne arati si lumea ta
Si sa vorbim cu toti in soapte
Poate-i absurd si fara sens
E totul vag si neinteles
Dar simt .ascult suflarea ta
Vad chipul tau.privirea ta.
Intruchiparea ta cereasca 
E ca o piine dumnezeeiasca
Din care rupi si te hranesti
cu care zi de zi traiesti. 

In memoria lui Serj.Cel mai scump   frate,tatic,sot,fiu,ginere,cumnat si prieten  de la cea mai indurerata soacra.....
P.s.....Mi-ai fost mai mult decit un ginere....Ai fost persoana care mi-a facut fiica fericita....Nu te vom uita niciodata.....

 Neamtu Emilia

TATĂLUI MEU

Mereu în calea mea ai fost cu mine

Chiar dacă- n faţă nu mi-ai arătat.

Şi pentru mine o lacrimă îţi vine

Dacă am căzut sau m-am împiedicat.

Căci scris e într-o carte nevăzută

Ca un bărbat să fie doar sever,

Să nu-şi arate lacrima căzută

Şi dorul să-şi ascundă într-un ungher.

M-ai educat cum ai ştiut mai bine,

M-ai ocrotit şi răsfăţat în toate.

Cu-n glas sever de-ai grăit către mine

În inimă -ţi stau dorurile toate.

Când Dumnezeu te-a ales să-mi fi tată,

Pe mine pruncul m-a îmbogăţit.

Sunt mândră să fiu eu draga ta fată,

Chiar dacă astăzi părul mi-a albit.

Îţi mulţumesc pentru a ta iubire

Şi pentru că mi-ai insuflat valori,

Pe care ai mei urmaşi le moştenesc din mine,

Sunt peste timpuri mari şi dragi comori!

DRUM PRIN DOLIU-SINUCIDERE

Printre noi,cei indoliati,se numara si cei a caror durere este amplificata de faptul ca moartea celui drag a lor a survenit ca urmare a unei alegeri.

Atunci cand cel drag al tau  a ales sa moara,doliul tau este mult mai amar si mai greu de vindecat.Pe langa jalea,dorul si regretele asociate unui doliu obisnuit,moartea prin sinucidere lasa in urma ei multa trauma pentru cei apropiati.Te poti astepta sa simti multa vinovatie,resentimente,manie,remuscari,si,mai ales,un sentiment de neputinta si intrebari fara raspuns.De ce a facut asta?De ce nu s-a gandit cat de mult ne va durea?Nu stia cat de mult il iubeam?De ce nu mi-a cerut ajutorul?

In mod deosebit,pentru cei care au pierdut pe cineva prin sinucidere,exista doua aspecte care sunt specifice acestui doliu.

Primul aspect este un sentiment impovarator de responsabilitate.Poate te gandesti”ar fi trebuit sa recunosc semnele,sa ma prind”, sau”ar fi trebuit sa am mai multa grija”.

Posibile variante de desfasurare a trecutului-dorinta de a nu-l fi lasat pe cel drag singur acasa,sau dorinta de a-l fi ajutat mai mult,sau de a-i fi luat mai mult in serios durerea si tristetea-te bantuie constant.Te simti responsabil,si deci vinovat.

Al doilea aspect este strans legat de primul.Social,este rusinos sa spui altora cum a murit sotul,copilul sau parintele tau.Pe de-o parte,este banuita o dovada a unor serioase tulburari mentale,si pe de alta parte,o dovada a unei lipse in relatia ta cu el.”Daca era sanatos la cap,si daca tinea la tine,n-ar fi facut el asa ceva”,ar spune omul de rand needucat.

Consecinta unor asemenea idei prezente in mentalitatea populara este un sentiment accentuat de rusine si deci de izolare din partea celui care a pierdut pe cineva prin sinucidere.Daca un indoliat gaseste sustinere din partea celor apropiati,indoliatul prin sinucidere gaseste si mai putina sustinere si mai multa condamnare,ceea ce va duce la un doliu complicat.Astfel,un indoliat prin sinucidere sufera in mai multe feluri:durerea normal asociata unui doliu,la care se adauga o complicatie data de faptul ca moartea survine brusc si,de multe ori brutal,si lipsa de sustinere si ajutor din partea apropiatilor sau a societatii.

ANDA MOGOS din cartea DRUM PRIN DOLIU

 http://drumprindoliu.webs.com/#.UTHVK-HxDux.facebook

Astazi am sufletul printre stele

Secundele au alergat grabite transformandu-se in ore,in zile,in ani...Pentru mine timpul parca a inghetat,ii privesc uimita miscarea,ii vad urmele lasate si lucrurile mutate dar privesc la el ca la un film...parca sunt undeva afara si nu fac parte din el...Este greu de descris in cuvinte acest sentiment...

Dupa ceas au trecut cinci ani de la acea zi de 13 in care tu Gina si Stefan ati pornit pe un alt drum...Mintea mea si-a activat scutul de protectie impotriva durerii si refuza sa-si aminteasca acea zi...Prefera sa isi aminteasca zambetul tau,iubirea si daruirea ta,mana intinsa spre ajutor tuturor celor care aveau nevoie,galagia si veselia cu care ii molipseai pe toti.

Cand ati plecat ati luat cu voi zambetele ...poate pentru ca tu si Gina erati cei galagiosi,cei responsabili cu sarcina de a ii binedispune pe toti in jur sau poate pentru ca ati luat cu voi si partea aceea mica a nostra de bucurie si de zambet...

In tot acest timp am luptat cu ce aveam in suflet si am incercat sa imi continui acest drum cum pot mai bine.Am invatat sa traiesc fara tine chiar daca nu imi imaginam vreodata ca acest lucru va fi posibil,am invatat sa fiu singura,sa ma descurc singura,sa le fac singura pe toate...sa zambesc timid fara a ma simti vinovata ca o fac,asta pentru ca stiu sigur ca tu nu suportai sa ma vezi plangand si esti fericit daca rad.Incerc sa fac fata tuturor incercarilor vietii fara sprijinul tau(cu toate ca sunt convinsa ca imi esti mereu in preajma si ma ajuti si acum),uneori mai obosesc alteori ma impiedic si cad dar ma ridic de fiecare data cu gandul la tine.

Ai fost si vei ramane forta mea,m-ai sprijinit si rasfatat cat mi-ai fost aproape , ma veghezi si ma ajuti atat cat poti si acum.

Iti multumesc pentru viata frumoasa pe care am avut-o impreuna si pentru ca uneori cand dorul si lacrimile ma coplesesc tu esti langa mine si ma ajuti sa depasesc acest moment.

Dumnezeu sa va ierte Madalin,Ecaterina si Stefan!Sa va dea lumina vesnica!

Recomandare

Astazi vreau sa ii multumesc Mihaelei Vlad,”copila” care si-a ales in viata o misiune grea...misiunea de a vorbi despre suferinta zi de zi,avand totusi satisfactia ca a putut ajuta alte suflete in suferinta.Prin intermediul „Exista viata dupa doliu” am primit cartea lui Anda Mogos „Drum prin doliu”, o carte pe care nu am lasat-o din mana pana nu am terminat-o de citit,care mi-a starnit in suflet furtuna si mi-a adus pe fata lacrimi,o carte care descrie foarte bine etapele unui doliu dar care este in acelasi timp valabila atat pentru persoanele aflate in doliu cat si pentru cei care au in preajma o astfel de persoana si nu stiu cum sa reactioneze.

Am crezut ca in toti acesti ani am invatat si experimentat totul despre aceasta suferinta,dar am descoperit aici lucruri noi...Recomand aceasta carte tuturor celor care nu au citit-o si multumesc autoarei pentru initiativa de a aduce un astfel de ajutor...

In clipa cand sunteti la inceput de doliu si nu intelegeti ce vi se intampla  sau cand prietenul apropiat se afla intr-o astfel de suferinta si nu il mai recunoasteti,nu stiti cum sa reactionati,cititi „Drum prin doliu!!

Puteti gasi o parte din cartile din fotografie intre 17-19 mai la ONGFest în București în Parcul Tineretului, la CORTUL 36 .Mihaela Vlad va fi acolo personal impreuna cu voluntarii ‘Exista viata dupa doliu” si va vor raspunde la intrebari.

Multumesc Mihaela,multumesc echipei “Exista viata dupa doliu”,multumesc Anda Mogos!

Foto:Exista viata dupa doliu

EŞTI DARUL MEU

Eşti torţa care îmi ghidează drumul

Spre un viitor ce pare înceţoşat.

Şi în culori tu-mi umpli acum albumul,

Căci multă dragoste în dar mi-ai dat.

Şi mă-ncălzesc la focul sfânt ce arde,

Sunt tare norocoasă să-l primesc.

Mă dăruiesc la rându-mi în cascade

De har,un dar dumnezeiesc.

Topită sunt ,o lava în cădere

Alerg spre-a te cuprinde-n al meu drum.

Iubirea este a noastră mare avere,

Mă voi lupta să n-o transform în scrum.

Eşti darul meu şi mă îmbăt de tine

Ştiu ca şi eu -ţi sunt focul din priviri.

Ne-am întâlnit şi-om merge către bine,

Deţinem cheia dulcii nemuriri.