30 noiembrie 2013

29 noiembrie 2013

NU AM PLECAT

Unde sunt astăzi mie-mi este bine
Pot spune chiar că m-am obişnuit,
Mai mă-ntristez de-mi amintesc de tine,
Un gând să-mi dai şi iute am venit.

Cu dragoste îţi mângâi scump obrazul
Şi cu răbdare perlele-i adun.
De-l văd prin preajmă îţi alung necazul
Şi strălucire în privire-ţi pun.

Mă uit la tine cât eşti de frumoasă
Şi tot ce faci îmi pare minunat,
Te rog încearcă să fii bucuroasă,

De lângă tine eu nu am plecat.

27 noiembrie 2013

SEMNE

Iubito plângi că nu mai sunt cu tine,
Cum să-ţi arăt că nu-i adevărat?
Când lacrima pe faţă îţi mai vine,
Eu zbor în jurul tău şi s-a uscat.

Priveşte ramura care dansează
Pe simfonia vântului duios,
Tu nu vezi cine vântul dirijează
Să-ţi dăruiască zâmbetul frumos.

Apoi în noapte când mai priveşti cerul
Şi luna îţi reflectă chipu-n geam,
Rugând pe ingeri să-mi ofere harul
În artificii bolta lui  pictam.

De ce privirea astăzi ţi-e absentă?
A mele semne nici nu le zăreşti...
Eu sunt mereu în viaţa ta prezentă,
Atent la tot ce tu îţi mai doreşti.

Şi zilnic îţi trimit în a ta cale
Un semn,de ai dori şi tu să-l vezi
Eu aş putea să-nving atunci pe jale,

A ta privire să-ţi înseninez.

26 noiembrie 2013

25 noiembrie 2013

CĂLĂTORI PE ARIPA TIMPULUI


Noi doi,călători pe aripa timpului,
Fascinaţi de ticăitul ritmului vieţii
Ne simţeam parcă stăpânii cerului
Şi purtam zâmbetul dimineţii.

Mici stele prinse de veşmântul lui imaculat,
Fericiţi de imensitatea universului,
Puşi exact unde el a calculat
Ne credeam stăpâni ai succesului.

Doar o clipă şi o stea în cădere,
Cei atenţi au simţit c-a plecat...
În tăcere,fără „la revedere”
De pe o aripă a alunecat...

Şi de atunci se tot lasă purtată,
Cu praf de stele pe cer desenând,
În jurul timpului tot făcând roată,
Mereu cu ochii tot căutând...


22 noiembrie 2013

CU DOR VOM ACCEPTA...



Mă uit acum la o fotografie,
 Căci azi doar ea mă lasă să privesc
 La chipul care nu mi-e drag doar mie
 Ci tuturor din neamul strămoșesc.
 
 Ne este dor și-am vrea o îmbrățișare
 Să stingă focul ce ne arde-n piept,
 Căci tu ai luat o parte la plecare
 Din echilibrul drumului cel drept.
 
 Sunt clipe când picioarele se taie,
 Plecăm genunchii până la pământ.
 Și lacrimile curg în lungi șiroaie,
 Din piept ne iese parcă un descânt.
 
 Ne rugăm astăzi să îți fie bine,
 Durerea ce-o aveai ți s-a sfârșit.
 Chiar de-am rămas cu sufletul fărâme
 Tu să fii fericită-n infinit!
 
 Și îngerii să te înveselească,
 Să uiți de dor și de crudul oftat,
 De chinul cel din lumea omenească,
 De tot ce ai lăsat când ai plecat.
 
 Suntem mereu cu gândul către tine
 Și te zărim prin oricare ungher.
 Dar dacă acum în lumea ta ți-e bine,
 Vom accepta că și stelele pier...