Am
coborât ca boaba cea de rouă
Prin univers voios călătorind.
Şi dacă sufletul astăzi îți plouă,
Sunt ploaia ce te spală, răcorind…
Și timpul ce-a trecut cu nepăsare
Nu are ceas să îl pot măsura.
Doar o secundă am de la plecare,
Mă întorc și bucuria -om
savura…
Nu am uitat de ziua ta iubito,
Petale de flori rare am cules.
Și dacă mândra lună ți-ai dorit-o,
Cu ea am să mă întorc din univers!
Am tot primit în gânduri către mine
Mesaje dragi în cânturi de poem,
Le-am strâns buchet și-l păstrez pentru tine,
Privește pe fereastră…eu te chem!
Sunt florile ce-ți luminează viața
Pe care cu mult drag le îngrijești.
Și vântul ce-și îngână acum povața,
Te-am învățat cum să te dăruiești.
Eu sunt cu tine-n suflet și privire,
În fiecare pas pe care-l faci.
Și chiar de am plecat în nemurire,
Îți mângâi plânsul și stau până taci…
4 comentarii:
Tot din inima,multe multumiri !
Frumos...
Cu mare drag!Va port mereu in gand si in suflet!
Cu siguranta vei fi prin preajma si pe 25.09....macar de dragul mamei...
Trimiteți un comentariu