În faţa
altora purtăm o mască,
Uitând că
trupul e făcut din lut.
Are menirea
să îi păcălească
Pe cei
ce-şi vând şi viaţa pe pământ.
Și ne grupăm acum după palate
Sau după mărci de haine și mașini.
Uitând de mamă, soră, sau de frate,
Ne căutăm iubirea prin străini.
Facem confuzii și la sentimente
De parcă inima s-ar fi împietrit,
Căci bogăția pare să îmbete
Banul te cumpără și te-a orbit.
Nu te întrebi, de-l pierzi, câtă valoare
Mai pune omul de la masa ta?
Pe trupul cel clădit în lut și soare
Tatăl ceresc l-o binecuvânta ?
Se va muta râzând la altă masă,
Fără regrete, iute te-o schimba!
Rătăcitor de-ai fost, te-ntorci acasă
Și cei răniți de ani, te-or aștepta.
Autor: Marilena Perijoc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu