Ne străduim în lume cât se poate
Să avem faimă, funcții sau averi,
Uitând de clipa când vom pierde toate
Lăsând în urma noastră doar păreri.
Și alergăm dorind să lungim timpul
Pe care ne văităm că nu-l avem,
Mândria noastră este însăși clipul
În care actorii principali părem.
Este așa fragil firul de ață
Ce de pământ ne ține ancorați,
Acum suntem veseli și plini de viață
Iar peste o clipă către cer plecați.
Să adunăm în suflet bogăție,
E singura pe care o vom lua.
Și de folos pe drum o să ne fie
Deschizând ușa spre ce va urma.
Autor: Marilena Perijoc
