HAINĂ ARĂMIE

Pământul şi-a pus haină arămie,

Ca portocala-i soarele-n apus,

E agitaţie pe-ntreaga glie

Căci vara de pe aici acum s-a dus.

Grăbite animalele-n câmpie

Îşi caută un loc pentru iernat.

Pe cer, se văd trecând păsări o mie

Spre ţări mai calde zborul şi-au luat.

Şi oamenii în febra recoltării

Adună roadele de peste an

Ademeniţi de magia iernării

Strâng în hambare punând ban pe ban.

Trece un an cu bune şi cu rele,

Se- aşteaptă altul, poate mai bogat,

Cu cerul limpede şi plin de stele

Şi sărbători cu sufletul curat.

Autor: Marilena Perijoc

ÎN DEPĂRTARE

Vuiet lung în depărtare,

Plânge cerul lacrimi mii.

Multe păsări călătoare

Trec în zbor peste câmpii.

Soarele şi-a pus o haină

Peste straiul lucitor,

Pregătindu-se de iarnă

Zâmbeşte către ogor.

Mustul a-nroşit pământul

Semn c-a fost un an bogat,

Amorţit parcă de cântul

Celor care l-au jucat.

Auriul din hambare

Dă curaj ţăranului

Să mai iasă pe ogoare

Pentru hrana satului.