"Puţine lacrimi,multă bucurie"

POATE-I MAGIE…

Îmi plouă-n suflet şi miroase a toamnă,

E totul gri în jur şi-am îngheţat.

Într-un crâmpei de gând, vara mă cheamă

Cu-n zâmbet larg pe faţă aşezat.

Poate-i magie să văd cele bune

Ascunse în noroiul dimprejur,

În fiecare om cerul va pune

Credinţă şi iubire, suflet pur…

În masca cea urâtă de pe-o faţă

Eu caut albul chiar de s-a-nnegrit,

Îl colorez cu-n zâmbet şi-o povaţă

Şi răul de pe faţă a pierit.

De-mi amintesc cu drag astă povaţă

Ca-n fiecare să văd doar ce-i bun,

La orice frig voi face mereu faţă

Căci  până-n seară relele apun.

Autor: Marilena Perijoc

UNUI NEMULŢUMIT

Când cerul te răsfaţă cu de toate

Şi fericirea-n prag ţi-a înnoptat,

O uşă îi închizi cu răutate

Şi-i spui că astăzi eşti cam ocupat.

Să vină-n ziua când vei fi mai bine,

Din timpul tău n-ai clipe să-i aloci.

Te caute de vrea musai pe tine,

Aşa cum ţi-au spus ţie multe voci!

Şi uşurat de prezenţa-i forţată

Zâmbeşti când ea plecând te-a ascultat.

N-ai observat cum clipa blestemată

În locul ei în casă ţi-a intrat.

Mirat de dorul ce îţi arde pieptul

Şi chipul cel străin văzut în geam,

Te miri o clipă: “ Făcând pe-nţeleptul

Am alungat din casă ce-mi doream!”

Vă rog, de vă-ntâlniţi cu fericirea

Rugaţi-o să se-ntoarcă-n viaţa mea.

Acum când am trăit dezamagirea

E singura ce-o vreau, numai pe ea!

Autor: Marilena Perijoc