14 octombrie 2015

POATE-I MAGIE…

Îmi plouă-n suflet şi miroase a toamnă,
E totul gri în jur şi-am îngheţat.
Într-un crâmpei de gând, vara mă cheamă
Cu-n zâmbet larg pe faţă aşezat.

Poate-i magie să văd cele bune
Ascunse în noroiul dimprejur,
În fiecare om cerul va pune
Credinţă şi iubire, suflet pur…

În masca cea urâtă de pe-o faţă
Eu caut albul chiar de s-a-nnegrit,
Îl colorez cu-n zâmbet şi-o povaţă
Şi răul de pe faţă a pierit.

De-mi amintesc cu drag astă povaţă
Ca-n fiecare să văd doar ce-i bun,
La orice frig voi face mereu faţă

Căci  până-n seară relele apun.

Autor: Marilena Perijoc

13 octombrie 2015

UNUI NEMULŢUMIT

Când cerul te răsfaţă cu de toate
Şi fericirea-n prag ţi-a înnoptat,
O uşă îi închizi cu răutate
Şi-i spui că astăzi eşti cam ocupat.

Să vină-n ziua când vei fi mai bine,
Din timpul tău n-ai clipe să-i aloci.
Te caute de vrea musai pe tine,
Aşa cum ţi-au spus ţie multe voci!

Şi uşurat de prezenţa-i forţată
Zâmbeşti când ea plecând te-a ascultat.
N-ai observat cum clipa blestemată
În locul ei în casă ţi-a intrat.

Mirat de dorul ce îţi arde pieptul
Şi chipul cel străin văzut în geam,
Te miri o clipă: “ Făcând pe-nţeleptul
Am alungat din casă ce-mi doream!”

Vă rog, de vă-ntâlniţi cu fericirea
Rugaţi-o să se-ntoarcă-n viaţa mea.
Acum când am trăit dezamagirea

E singura ce-o vreau, numai pe ea!

Autor: Marilena Perijoc