Doar zâmbetul tău mă aduce acasă

Secretul magnetului inimii

In amintirea celor dragi care ne-au parasit

Noapte de unul singur

ULTIMUL ELAN

Sunt un actor oprit pe scena vietii

De un destin, ce timpul l-a oprit.

Nici nu mai stiu,sunt anii tineretii?

Sau dorul prea din timp m-a imbatranit...

Si ratacesc fara de tel pe cale,

Fara asteptari sau vise ce-am avut.

Cu pasul mic  mergand acum agale

Tot cautand ce candva am  pierdut.

De ati vazut ceva ce-mi apartine,

Va rog din suflet dati-mi inapoi!

A mea comoara poate sa aline

Singuratati si  lacrimi si nevoi.

Insa destinul ma tot tine prinsa

Intr-o secunda trista,pe-un ecran.

Am obosit ,ma recunosc invinsa,

Azi mi-am pierdut si ultimul elan...

Impreuna

Dorinta

Ce poate fi mai `naltator ca marea,

In care se scufunda nepasatoare zarea,

Ce poate sa te-nspire mai profund

Decat al marii vesnic und?

Ce poate ascunde mai mari taine

Decat cuprinsul marii line,

Ce poate fi mai inaltator,

Decat albastrul marii incolor?

As vrea ca-n clipa cea din urma,

In clipa-n care viata mi se curma

Sa ma-nfratesc cu azuria zana,

Sa ma topesc in blanda-i spuma.

Ma rog ca ea sa cante

Ce buzele nu pot sa mai cuvante.

Si ceea ce n-am terminat

Sa scrie alt inflacarat.

Sorin Florin Craioveanu