Pierderea...una din cele mai puternice lectii de viata...
Pe cat de mult ne stradium sa fugim din calea ei, sa-i rezistam atunci cand ii simtim apropierea, pe cat de mult ne dorim sa nu fim pusi in situatia de a o cunoaste vreodata... Pierderea apare pretutindeni in Univers. Si, cum se spune, vine un timp cand si cele mai solide constructii se darama...Relatiile, indiferent sub ce forma apar acestea in viata noastra, aduc cu ele momentul in care trebuie sa ne luam ramas bun de la ceea ce inseamna forma fizica a celor pe care ii iubim.
In sfera relatiilor intime, Pierderea imbraca diverse forme... iubirile pasionale, aparent transcedentale se destrama brusc si fara avertismente, relatiile vechi, distante si lipsite de viata admit intr-un final ceea ce demult era vizibil, iubirile neimplinite, paralizate de temeri sunt incapabile sa treaca la un nivel superior de intimitate..., iubirile tinere si fragile care cel mai adesea nu supravietuiesc celei dintai neintelegeri..., prieteniile ce se sfarsesc atunci cand celalalt nu mai raspunde chemarilor tale...Relatiile se sfarsesc, iar noi ne confruntam cu Pierderea.Pierdem contactul cu ceea ce el/ea a adus in viata noastra, fie real sau imaginar... Si, poate cel mai dureros, este ca pierdem imaginea a ceea ce a insemnat, a ceea ce inseamna si speranta a ceea cea ar putea insemna acea relatie in viitor. Pierdem „Povestea noastra” si pentru cei mai multi dintre noi aceasta este de departea cea mai grea Pierdere.
In sfera relatiilor intime, Pierderea imbraca diverse forme... iubirile pasionale, aparent transcedentale se destrama brusc si fara avertismente, relatiile vechi, distante si lipsite de viata admit intr-un final ceea ce demult era vizibil, iubirile neimplinite, paralizate de temeri sunt incapabile sa treaca la un nivel superior de intimitate..., iubirile tinere si fragile care cel mai adesea nu supravietuiesc celei dintai neintelegeri..., prieteniile ce se sfarsesc atunci cand celalalt nu mai raspunde chemarilor tale...Relatiile se sfarsesc, iar noi ne confruntam cu Pierderea.Pierdem contactul cu ceea ce el/ea a adus in viata noastra, fie real sau imaginar... Si, poate cel mai dureros, este ca pierdem imaginea a ceea ce a insemnat, a ceea ce inseamna si speranta a ceea cea ar putea insemna acea relatie in viitor. Pierdem „Povestea noastra” si pentru cei mai multi dintre noi aceasta este de departea cea mai grea Pierdere.
http://www.nlpexplorer.eu/relatii-cuplu/atunci-cand-intalnim-pierderea.html?
4 comentarii:
Orice pierdere e dureroasa si totusi vreau sa asigur pe cei care cred ca sunt napastuiti de soarta ca in locul persoanei plecate apare pe parcursul vietii alt suflet drag.
Atunci insa cand la o varsta inaintata pierzi unicul copil aflat la o varsta cu indulgenta spus matura, sau chiar matura si nu mai ai langa tine pe nimeni, ai pierdut tot rostul vietii. Si totusi, trebuie sa-ti porti crucea cu demnitate mai departe.
Adevarat spus,cand pierdem ceva sau pe cineva ne dam seama de multe...dar prea tarziu...pierderea,despartirea este cea mai grea incercare a vietii si totusi asa daramati si cu sufletele ingreunate de durere mergem inainte atat cat ne este dat pe acest pamant...Dna.Steliana are dreptate,un copil sau un parinte e unicat in viata si nu-l poti inlocui niciodata oricat am incerca...
Nu putem inlocui pe nimeni,dupa ce pierdem o persoana draga intervine regretul...ca nu i-am aratat cat o pretuim...
Dumnezeu ne trimite in preajma persoane care sa ne sprijine si sa ne ajute sa ne continuam drumul...sa ni-l gasim...caci ne simtim debusolati,nu mai stim ce drum trebuie sa urmam ...si tot El ne da puterea de a merge mai departe
Iar tu ,draga Marilena, esti una din acele persoane care cu mult profesionalism si daruire sufleteasca ne dai putere sa mergem mai departe.
Dumnezeu sa te binecuvanteze!
Trimiteți un comentariu