26 noiembrie 2012

PRIN VIZORUL SUFLETULUI – pierderea celor dragi


Azi trecem pe o nouă pagină a Vizorului, o nouă reacţie, un nou impuls pe care Cerul l-a aşternut într-un suflet şi l-a adus aici pe meleagurile Noului Pământ. A fost o chemare, o rezonanţă ce a penetrat straturile subtile ale planului conştiinţei şi a adus la noi pe site, în comunitate, o chemare de la suflet către suflet. Un răvaş lăsat pe o mare înspumată care, serendipic, ajunge exact la malul la care trebuia să ajungă. Aici şi acum.
Iată şi chemarea:
“Dragii mei,multumesc ca v-am gasit….va impor ajutati-ma…sunt la capatul puterilor….Mihaela-Angela(Ella),surioara mea a murit pe 24 decembrie 2009 intr-un accident de masina…am ramas cu mii de intrebari si mai ales cu vesnicul ,,de ce?,,nu imi pot reveni,nu pot merge inainte,o iubeam enorm…..oare este bine unde este?durerea ma sugruma zi de zi….ma simt vinovata….eu trebuia sa fiu in locul ei…..cum sa fac sa ies din acest abis?cum sa pot accepta acest lucru?va implor nu ma ignorati…..”


http://noulpamant.ro/articole/prin-vizorul-sufletului/prin-vizorul-sufletului-pierderea-celor-dragi/

2 comentarii:

Narcisa spunea...

Mereu te vei intreba de ce?dar trebuie sa intelegi ca numai D-zeu stie raspunsul la aceasta intrebare...stiu ca este greu,dar pt linistea sufletului surioarei tale trebuie sa incerci sa-ti revi,lacrimile tale ii fac ei rau,durerea ta o raneste si cred ca nu-ti doresti asta...trebuie sa crezi ca ea este bine acolo unde e,sa o ajuti sa fie si mai bine prin rugaciunile tale,prin milosteni facute in numele ei,asa o vei ajuta.Pastreaz-o vie in inima ta si ajuta-i sufletul sa fie bine acolo sus...te imbratisez si D-zeu sa-ti dea putere.

NUTI spunea...

Noi cei care ramanem aici,in urma cu un PAS inaintea celor ce pleaca,mereu ne vom intreba de ce?
Singura realitate care exista e ca nu putem pleca IMPREUNA acolo decat PE RAND ,sau mai exact cum ne este SCRIS in ''catastiful vietii noastre"...cat trebuie sa traim pe acest pamant...
TREBUIE sa intelegem ca nu e vorba decat de timp ,masurat aici in ani ,iar acolo in CLIPA...iar TIMPUL petrecut aici nu are nici o insemnatate,nici o importanta .Un batran ,un tanar ,un copil...nici unul dintre ei nu va sti cand va pleca acolo ca a trait aici un nr de ani si daca vreunul nu si-a realizat ce si-a dorit in viata asta...Pentru ca ...VA TRAI DINCOLO VESNIC SI -SI VA CONTINUA VIATA ACOLO ,CU MULT MAI MULTE REALIZARI DECAT AICI...
Eu incerc zi de zi sa-mi stapanesc dorul ,dorul de copilul meu drag ,si sa mi intaresc credinta ca va VENI ZIUA INTALNIRII ...
Stiu ca e foarte greu ,uneori imi vine sa despic pamantul in doua ,acolo la cimitir ...dar ma "trezesc" spunandu-mi ca nu acolo trebuie sa-l caut ci alaturi de sufletul meu ,acolo unde spune si Narcisa ,in inima mea ...acolo e VIU si nu va muri niciodata ..atata timp cat VOI CREDE si IMI VA AJUTA BUNUL DUMNEZEU SA CRED ...IN EL ,IN VIATA VESNICA ,IN NEMURIRE!!