ESENȚA RARĂ

 Puțini sunt cei ce știu să prețuiască

 Esența rară a sufletului tău

 Și să privească dincolo de mască,

 Căci viața are carnavalul său.

 

 Sunt multe măști cu fețe zâmbitoare,

 În dulci culori te-ndeamnă să privești,

 În spate ascunsă-i cruda ursitoare

 Ce sperie făpturile cerești.

 

 Și masca ta cu fața mereu tristă

 Ar vrea să-i bucure pe cei din jur,

 Știind că răul printre noi există

 Vrea să-și păstreze al ei suflet pur.

 

 Să vadă toată lumea spre mai bine

 Și dorul să-l rețină pentru ea.

 Știind cum este să fii în suspine,

 În râuri fericire ar vrea să dea.

 

 Iar cel ce vrea în adevăr să vadă

 Va pune prețul cel din început,

 Fără să aștepte urme sau dovadă,

 Va mulțumi că tu ai apărut.