5 ianuarie 2015

FERICIRE DEPLINĂ

Averea toată le era pământul
 Și datina rămasă din străbuni.
 Se încălzeau cu vreascuri și cu cântul
 Și ca podoabă ei purtau cununi.
 
 Se pregăteau de sfânta sărbătoare
 Spoindu-și casa dragă-n var și lut.
 În jurul mesei mici cu trei picioare,
 Bătrâni și tineri, toți au încăput.
 
 Pe masă o mămăligă și-o tigaie
 Era festinul care-i răsfață.
 În horna focul mirosea  a paie,
 De boală și de rău îi curăța.
 
 Și fericirea lor era deplină
 Chiar dacă multe poate le lipseau.
 Aveau credință, dragoste divină

 Ce-n suflet cu iubire îi umpleau. 

Autor: Marilena Perijoc

Un comentariu:

Narcisa spunea...

Superbe cuvinte,ador poeziile tale,te imbratisez.