15 ianuarie 2015

Intre bucurie si tristete

Astazi este o zi a bucuriei, ziua cand a coborat pe pamant Luceafarul poeziei romanesti si ziua cand am aratat cititorului noul meu volum de poezie “Litere din nisip”.
 Volumul a aparut la sfarsitul anului 2014 la Editura Sfantul Ierarh Nicolae din Braila cu sprijinul financiar al Primariei si al Consiliului Local al Municipiului Giurgiu. Pe langa poezie contine o prefata semnata de poeta si scriitoarea Dunia Palangeanu, ilustratie Daniel Grecu, coperta Ana Maria Perijoc si ca postfata aprecieri literare la adresa creatiilor mele semnate de Dunia Palangeanu si Mariana Minca.Nu exista cuvinte care sa exprime multumirea mea fata de toti cei mentionati mai sus si fata de cei care m-au sprijinit la aparitia acestei carti, pentru ca ele sunt prea mici in comparatie cu recunostinta si pretuire mea.

Dupa cum spuneam se anunta o zi a bucuriei dar a inceput cu o veste care pe mine m-a durut si m-a scandalizat totodata, vestea ca sunt oameni care considera ca pe facebook poezia postata de o persoana pentru prima data pe o pagina ii apartine…Exista pagini pe internet care preiau anumite poezii fara a specifica autorul si admitem ca o fac numai din durere sufleteasca si fara o rea intentie, dar daca sunt rugati sa specifice autorul si nu vor, ba mai mult iti raspund oarecum zeflemitor ca trebuie sa aduci dovezi ca iti apartin versurile altfel esti doar o persoana care vrei sa te afirmi cred ca se trece in altceva…

Povestea relatata mai sus se refera la Adina Barbus, cea pe care o cunoasteti, ale caror versuri v-au incantat pe paginile mele si care are un stil al ei neconfundabil de a scrie.Eu cred ca noi toti cei care o citim si care ii suntem recunoscatori pentru ca ne-a incalzit sufletul cu ceva suntem dovada, ca volumul pe care l-a tiparit de poezie poate fi o dovada si ca nu ar trebui sa facem astfel de afirmatii care nu fac altceva decat sa adanceasca o suferinta…pentru ca Adina este atat de dezamagita incat simte ca nu trebuie sa mai posteze nimic…si oricare dintre noi am primi un astfel de raspuns am proceda la fel…

Facand referire la pagina respectiva, o pagina care este deschisa in memoria unei finite plecate dintre noi si din respect pentru aceasta fiinta nu dau nume am gasit acolo si versuri care imi apartin fara a fi specificat autorul si ma intreb oare si eu voi primi acelasi raspuns? Sau va trebui sa aduc dovezi ca imi apartin?
Personal am o mare durere in suflet , aceste discutii si proceduri nu isi au locul mai ales daca pretindem ca am simtit durerea pierderii unei persoane dragi, ar fi ca si cum am intina acea memorie si ele fiintele care locuiesc printre ingeri nu merita sa auda aceasta rautate oameneasca…Din dragoste si respect pentru ele ar trebui sa le pastram memoria vie intr-un mod cinstit si curat. Eu postez si scriu chiar si la cerere pentru voi cei care traiti aceasta durere, va regasiti si va bucurati cu versurile mele, singura recunostinta pe care o astept este sa nu fiu pusa in fata unei astfel de situatii cand mi se cere dovada scrierii unei poezii. Puteti distribui orice poezie cu rugamintea de a specifica autorul pentru a nu se ajunge intr-un astfel de punct cand iti doresti sa te opresti si sa nu mai postezi nimic pe internet…
Sau daca considerati ca aceasta pagina sau ce postam aici nu sunt de folos va rugam sa ne anuntati si ne retragem…

Ce i-am putea spune Adinei Barbus, care ar fi mesajul vostru?


2 comentarii:

nuti spunea...

Nu stiu a cata oara se intampla lucruri de genul asta si ma intristeaza sa vad ca din ce mai mult se practica copierea ,tag-uirea si publicarea de texte,versuri si trairi fara sa se specifice sursa,autorul,semnatura...si ma intreb ..Oare oamenii aia stiu intr-adevar ce inseamna ,sa traiesti in si din amintiri care de fapt acestea constituie baza si sursa de inspiratie a autorului?Autorul nu e lezat de faptul ca aceste trairi vers-ificate,ritm-ate,rima-te,melodificate ale lui sunt postate de cei care se regasesc in ele ,dimpotriva ,e coplesit si chiar bucuros ca poate fi de ajutor unei persoane careia ii e greu sa se exprime ..si gaseste in acele versuri asemanarea cu trairea lui,dar este profund dezamgit atunci cand afla sau vede ca acea persoana isi insuseste "melodia " lui...Inteleg ca multi nu-si dau seama,si ca nu o fac cu rea intentie ,...dar sunt unii care desi nu inteleg ce inseamna sa pui suflet in ceea ce scrii ,mai aduc si acuze rautacioase la adresa scriitorului...Imi pare rau ca intalnim astfel de oameni ,care nu inteleg ,si care de fapt direct sau indirect fac rau ,mult mai mult rau decat isi pot inchipui....lasand gustul amar si deznadejdea de a mai continua intr-o exprimare si traire poetica care nu va fi apreciata ,recunoscuta si respectata.

Narcisa spunea...

Astia sunt oameni in ziua de azi....nu mai exista respect...pacat,unul munceste si altul isi asuma dreptul la laude...