25 martie 2014

SINGURATATE...de ADINA BARBUS

Se-apropie-acea zi ce inca doare,
Ce a nascut in viata mea furtuna
De cand noi NU mai suntem impreuna
TU ai adus INGHET in Primavara...

Si nu stiam c-avea sa imi ramana
Doar AMINTIREA TA-ultima"floare",
Palida,nedorita consolare
Pentru-acest timp ce nu ne mai aduna

Mi-ai mai lasat o inima ce plange
De cand ai asternut numai tacere,
"Plecand"chiar daca poate fara vrere,
Spre-un CER unde eu nu te pot ajunge...

Iar faptul ca NU ESTI ! e,dintre toate,
Tragica mea pe veci SINGURATATE...

9 comentarii:

BARBUS ADINA spunea...

Uneori recitesc tot ce am scris si ma intreb-tot eu-de unde atatea idei,atatea cuvinte,cand eu,sincer,daca s-ar putea,n-as face altceva decat sa plang,nicidecum sa scriu.Da,tot timpul,de ce te miri?.ASTA SIMT.Dar cum asta nu se poate,a trebuit sa gasesc un mod de a-mi elibera sufletul de durere,macar din cand in cand.Desi,in ZIUA pe care am"onorat-o"(?)in versurile de mai sus,nici scrisul nu va mai fi o"consolare".Nu exista asa ceva.ATUNCI,imediat dupa ce TU...scrisesem un text despre ANUL 1990-DEZASTRUL din vietile noastre-pe care din pacate,sau din fericire,nu l-am pastrat-dar care incepea cu"TE URASC".Si acum simt acelasi lucru,in legatura cu...stii tu ce DATA.As fi vrut atat de mult sa nu am motive sa urasc nimic !.As fi renuntat chiar si la scris,daca TU ramaneai aici.Din pacate...Si nici macar nu stiu de ce zilele astea cel putin simt nevoia din ce in ce mai des sa"dau"scrisul...pe lacrimi...Maine e 28...MARTIE.Mai e...doar O LUNA pana...ATUNCI !."Si deja stiu ca sufletul meu va fi..."mut"dar"inundat"de...ai ghicit !.LACRIMI.CA DE OBICEI DE 24 ANI.Nu pot altfel !.Din moment ce TU...NU MAI ESTI !.Exact dintr-o zi de...28 APRILIE...!.

mariperijoc spunea...

Este mult mai bine pentru tine sa scrii pentru a te elibera de durere si sa uiti de lacrimi....sau sa incerci sa le pui frau...starea ta de sanatate te obliga si tu ai langa tine persoane dragi care te iubesc si au nevoie ca tu sa fii bine Adina.De dragul lor incearca sa lupti cu lacrimile.Multe imbratisari!

BARBUS ADINA spunea...

M-am intrebat de multe ori,crede-ma,de ce oare oamenii simt nevoia sa te consoleze-la modul cel mai serios-dupa o despartire de prieten,iubit,etc.(in paranteza fie spus,eu n-am avut-din fericire-nevoie si de asta,pentru ca dupa ce m-a dezamagit eu l-am parasit pe el-desi nu-i venea sa creada ca pot face asta dupa 7 ani-credea ca ma poate pacali toata viata-in fine,am sa-ti spun altadata povestea,sunt multe de spus),dar intr-o despartire definitiva de cineva drag,nu se gasesc decat"consolari"superficiale-abia daca auzi un"imi pare rau"...Sau poate numai mie mi s-a intamplat-si nu doar in cazul tau-si cu"MAMI"a fost la fel.Si nu,nu cred ca"nu-si gasesc cuvintele",pentru ca au putut sa-mi spuna-probabil,in conceptia lor,tot ca o"consolare-(?),atunci cand TU...:"Lasa,a fost mai bine asa,oricum nu ar mai fi fost acelasi dupa ce s-a intamplat","nu-i nimic,a trait destul","ce vrei,toti murim,nimeni nu e vesnic","cine l-a pus sa intre in camera aceea daca stia ca sunt probleme"-adaugire:NU STIAI !,"putea sa deschida usa si sa iasa,ce mare lucru !".Asta ultima cred ca m-a durut cel mai tare-mai ales ca dupa asemenea"cugetari"nu asteapta nimeni lamuriri-sunt cu titlu de"maxime intelepte"-toti stiu cel mai bine totul !.In fine...Era doar o mirare de-a mea-se pare ca vezi adevarata fata a oamenilor abia in astfel de incercari.Nu imi era de ajuns faptul ca te pierdusem,trebuia sa suport si vorbe de genul celor pe care ti le-am spus adineauri.Mai are rost sa mentionez ca imi sfasiasera-inca o data-sufletul?.Banuiesc ca nu.

BARBUS ADINA spunea...

Cu Multumiri pentru o persoana speciala care acum e INGER ACOLO SUS:D-l ANGHELUS VASILE.MULTUMESC MULT"NENEA"PUIU.PENTRU TOT.

"GAND DE DUMINICA"-(MAICA TEREZA-1910-1997):
"Viata e o ocazie:profita
E frumoasa:admir-o
E un vis:realizeaza-l
E o provocare:infrunt-o
E o datorie:achita-ti-o
E un joc:prinde-te-n el
E o fagaduinta:implineste-o
E un cantec:fredoneaza-l
E o lupta:accept-o
E tragedie:confrunt-o
Viata e o aventura:indrazneste !
Viata e noroc:fa-ti-l !
Viata e viata:
Lupta pentru ea !".(27.10.2003).

P.S."Motto":de la d-ta,"NENEA"PUIU:<>.(27.10.2003).Si un P.S.de la mine acum-cred ca te-ai gandit ca aveam nevoie de o astfel de incurajare,ATUNCI,la doar trei zile de cand"MAMI"SI-AR FI SARBATORIT ZIUA DE NASTERE,dar pentru care NU a mai avut timp...din 14.08.acelasi an,2003...Inca o data,MULTUMESC.

BARBUS ADINA spunea...

Vad ca"MOTTO"-UL de la d-ta nu a intrat.Nu-i nimic il mai scriu odata:"VIATA inseamna o lupta.Si luptatorii sunt cei care TRAIESC !"(27.10.2003).

BARBUS ADINA spunea...

P.S.2-Pe"MAMI"o iubiseram amandoi,fiecare in felul sau,pentru ca facuse parte din vietile amandurora:eu eram nepoata ei iar d-ta varul primar din partea bunicului meu.Deci in zilele acelea ne-am gandit amandoi la ea mai mult decat oricand.Si ceva imi spune ca s-a bucurat ca ai venit sa ma incurajezi-sunt sigura ca nu si-ar fi dorit sa ma vada trista.Pe nici unul dintre noi de altfel.Pentru asta si pentru multe altele-stii d-ta ce-MULTUMESC.Daca o gasesti pe"MAMI"pe ACOLO,transmite-i te rog ca o iubesc.Si ca imi e DOR DE EA.

BARBUS ADINA spunea...

DE LA ZERO

Mi-as dori sa luam totul de la zero.Sa resetam masinaria care ne calculeaza fiecare pas.Sa gasim solutia cea mai simpla pentru a scoate din economia timpului cele doua destine cu care vom imbogati candva realitatea si literatura.Sa luam secunda de la zero.Sa pastram acele curate simtiri cu care am intampinat lacrima si zambet.Sa luam ziua de la zero.Sa aducem inapoi cel mai tandru rasarit care ne-a oglindit vreodata amintirile.Sa luam noaptea de la zero.Sa-i cernem intunericul si sa-l acoperim cu pulberea de vis care ne tine inca partea.Sa luam saptamana de la zero.Sa comprimam in cateva cuvinte zbuciumul acelui fragment de adevar cu care suntem si complici si adversari.Sa luam luna de la zero.Sa cerem stergerea tristetilor care ne-au ratacit gandurile si speranta.Sa culegem recolta cuvintelor pe care am incercat sa ni le spunem de la un vis la altul.Sa nu ni se mai treaca in biografii dimineata aceea in care pulsul nu ne-a mai tinut partea si inima ne-a batut in contul altor destine.Sa luam anotimpurile de la zero.Sa retraim vremea aceea in care numai nenorocul a stricat scenariul unei povesti minunate.Sa cerem reducere la taxa pe sentimente,desi se pare ca in ultima vreme dorul nu mai e impozitabil...cu lacrimi.Sa luam anul de la zero.Sa gasim drumul inapoi pentru a ne mai putea inca scrie in palme cu zapada sau cu ploi initialele care sa ne ramana neconditionat in acte si in suflete.Sa luam varstele de la zero.Sa accentuam esecurile si sa estompam reusitele.Sa alegem drama,din prudenta,pentru a ne asigura ca nu trecem degeaba printr-un circuit ametitor si ezitant.Sa luam VIATA de la zero.Sa luam MOARTEA de la zero.Sa luam asteptarea de la zero.De la zero.Ca de la zero catre zero.ZERO CATRE ZERO.Zero plus zero.Zero minus zero.ZERO FARA ZERO.Sa-l luam pe ZERO de la ZERO.CE ZICI?.INCERCAM?.

BARBUS ADINA spunea...

E o vreme superba afara,numai in viata mea"ploua"cu comemorari in perioada asta...Sambata 12 APRILIE se vor implini patru ani de cand nici"NENEA"PUIU NU MAI ESTE..."NENEA"PUIU,varul primar al lui"MAMI",inca una din multele persoane speciale de care am avut parte,pentru putin timp,in viata asta,si care,din pacate,a mai adaugat din 2010 inca o lacrima pe obrajii mei,un gol in suflet si un loc pe lista lunga de amintiri,cel care,si el,a"plecat"mult prea devreme,la nici 76 de ani.Iar"MAMI"nu avea decat 77...Urmatoarea pe"lista",tot in APRILIE,vine inevitabil si cronologic ZIUA DE 14...ziua in care se vor implini 26 de ani de cand a murit bunicul meu din partea mamei,"TUTI",cum i se spunea si de care chiar imi pare rau ca nu imi amintesc,desi"MAMI"spunea ca stateam la el in brate si ii recitam poezii ca sa mai uite de suferinta,desi nu aveam nici 4 ani.Probabil de asta nu-mi amintesc-eram prea mica(?)-dar tot nu pot trece fara sa mentionez macar,ziua asta.Mai ales ca e inca un INGER "plecat"prea devreme-ca de obicei se pare pentru cei la care am tinut-nu avea nici 65 de ani.Iar dupa...vine CEA MAI GREA ZI DIN VIATA NOASTRA,cea de care sunt sigura ca nici TU nu ai fi vrut sa avem parte,dar care ne insoteste de 24 de ani...Cea de care nu stiu cum am sa ma ascund,dar din cauza careia stiu un singur lucru:CA AM SA PLANG.Ca de fiecare data.Nu pot altfel...28 APRILIE !!!.Urasc ziua asta din toata fiinta mea !.E ziua care mi-a luat totul,Ziua din care TU NU MAI ESTI !!!.Ce ar mai fi de spus ???.Poate doar ceea ce stii deja:MI-E DOR DE TINE !.

mariperijoc spunea...

Luna aprilie este o luna plina de zbucium sufletesc pentru tine Adina...Dumnezeu sa ii odihneasca in pace pe toti cei plecati ai tai si tie sa iti dea putere!