24 septembrie 2014

ZEI DIN OLIMP

O zeilor ce vă jucați cu mine
 Ce vină am de nu-ncetaţi lovi?
 Mi-ați transformat inima în ruine
 În preajma mea mereu veți zăbovi.
 
 Săgețile de otravă le pot duce,
 Vă las să scormoniți în viața mea
 Și poate un fulger lung se va produce,
 O clipă veți simți durerea grea.
 
 Ce plictiseală mână va întinde
 De vă întoarceți fața de la noi?
 În gheara ei dibace vă va prinde,
 Veți slobozi din piepturi multe ploi.
 
 Cu plecăciune vin a ascultare
 Vă las să îmi decideți soarta acum.
 Sunt condamnată?Dați-mi voi crezare!
 Tot ce-am avut s-a transformat în scrum.
 
 Iar fumul gros urcat-a în Olimpul
 Unde ascunși de rele străjuiți,
 De parcă o festă a vrut să facă timpul
 Turnând pe pielea voastră lacrimi iuți.

  

Niciun comentariu: