BUNA ,
ma numesc Sebi si din dorinta de a scapa de singuratate am dat cumva de blog-ul tau . Te inteleg , eu mi-am pierdut mama intr-un accident de masina . Mult timp aveam impresia ca e plecata undeva si trebuie sa se intoarca . Totul s-a intimplat acum 5 ani , eu aveam 26 ani atunci . Cind am aflat m-am comportat normal ba chiar anormal seara rideam eram vesel . Abia dupa citeva luni am inceput sa pling si ma doara .
Dupa citeva luni am pierdut si relatia care o aveam cu iubita mea , de atunci nu mai pot oferi dragoste , nu mai pot atinge sentimente profunde , decit durere si regrete .
As face orice ca sa intirzii intoarcerea mea acasa seara , de fiecare data e la fel nimeni nu ma asteapta , nimeni nu ma intreaba cum ma simt , nimeni nu imi ofera o imbratisare , o mingiiere , o vorba buna .
nu mai pot scrie iar ma rupe plinsul
fii binecuvintata
6 comentarii:
Sebi, nu esti singur. Dumnezeu te iubeste si te asteapta sa-ti aline suferinta, sa te mangaie, sa te asculte... Iti sunt alaturi, suflet drag.
Din pacate, suferintele fiecaruia dintre noi sunt foarte rar impartasite...cel mai frecvent, suferim in singuratate, rareori ne deschidem sufletele in fata altcuiva. Suntem o mare de oameni laolalta, insa atat de singuri...Numai Dumnezeu mai poate umple singuratatea tuturor, El are suficienta iubire cat sa incalzeasca o mare de inimi. Sa ne umple Domnul sufletele de bucurie! Poate asa vom invata sa daruim o farama de caldura si altor necajiti...
Buna Sebi,e cumplit sa ai sufletul plin de durere,amaraciune si sa nu ai cui sa-i spui oful,sa simti ca nimeni nu te intelege,sa simti ca esti al nimanui,mai ales ca singura persoana din lume care te iubeste fara sa-ti ceara ceva in schimb,care te iarta indiferent de greseala facuta,care stie cum sa-ti aline orice durere ai avea(mama)nu mai este langa tine......poate multi gandesc ca daca esti barbat nu trebuie sa suferi,nu trebuie sa plangi,ca trebuie sa fii tare,dar ce?voi nu aveti suflet?daca esti barbat trebuie sa fii insensibil?eu nu cred asta,adevarat,viata si unele persoane te fac sa devi rau dar nu se merita....deschide ochii,fiecare suflet isi are perechea pe aceasta lume,asa ne-a creat D-zeu,de aceea iti spun ca undeva jumatatea ta te asteapta,vei simti,vei sti atunci cand o vei intalni,eu cand mi-am cunoscut sotul simteam ca-l cunosc de-o viata,ca pot vorbi orice cu el,sti senzatia aia de bine,de relaxare cand intri intr-o cada cu apa calda?asa te vei simti.Iti inteleg durerea,si eu mi-am pierdut mamica acum 10 luni,dar ma ajutat faptul ca sotul mi-a fost alaturi.Te rog sa fii tare,sa inveti din nou sa zambesti,sa iubesti,viata e scurta si trebuie sa invatam sa traim in fiecare zi ca si cum ar fi ultima!Nu mai fi trist,nu te mai simti singur,mamica ta vegheaza asupra ta,pe acest blog poti intra oricand si te asigur ca vei gasi oameni uniti prin durere care-ti vor fi alaturi.D-zeu sa te ajute sa-ti gasesti linistea sufleteasca si un suflet cald langa tine la bine si la rau.....
Buna, Sebi! Iti inteleg durerea, eu mi-am pierdut un frate in anul 2009 ca mai apoi si tatal meu sa plece in Ceruri anul acesta.., durerea e foarte mare, nu poate fi exprimata in cuvinte.. Imi pare rau pentru pierderea ta.. Stiu ca nimic nu iti poate alina durerea si nici o incurajare nu e suficienta..
Camy,Dumnezeu sa ii ierte pe tatal si fratele tau!
Noi toti de pe acest blog am trecut printr-o astfel de pierdere si suntem cu sufletul alaturi de tine.Stim ca doare,ca nu se poate exprima in cuvinte...
Suntem aici daca vrei sa vorbesti cu noi,te ascultam si te intelegem...
Dumnezeu sa iti dea putere si liniste sufleteasca!
Va multumesc pentru gandurile bune , DUMNEZEU SA VA BINECUVANTEZE si sa ne ajute pe toti , pentru ca numai de la EL primim putere , alinare si pace . va imbratisez , sebi
Trimiteți un comentariu