Noi de ce nu putem gandi asa?

Astazi am poposit putin pe forumul organizatiei EMMA si am fost profund miscata de cuvintele unei mame care si-a pierdut fiul in varsta de 19 ani ,cuvinte pe care vi le redau si voua:

Cu toate ca este greu sa-ti pierzi copilul la aceasta varsta - la orice varsta este greu –
La noi nu exista intrebari ca „ De ce?“ sau „ De ce Noi? „ sau „ De ce asa ?“. Exista doar:
Multumim Lui Dumnezeu ca l-am avut alaturi de noi timp de 19 ani,
Multumim ca ne-a invatat sa fim parinti,
Multumim ca ne-a facut viata atat de frumoasa,
Multumim ca prin modul in care a trait,
a dovedit ca se pot trai relatii umane fericite si corecte
Multumim pentru iubirea sa neconditionata
Multuminm pentru zambetul sau , pentru umorul sau
Multumim pentru intelepciunea sa
Multumim pentru bucuria sa de viata cu care a umplut fiecare incapere in care a intrat
Multumim pentru creativitatea sa
Multumim pentru incurajarea sa , pentru sfaturile sale
Multuminim pentru prietenia sa pe care a acordat.-o atator oameni mari si mici !
.

Pentru noi Robert este un cadou a lui Dumnezeu.
Spun „este“ deoarece el este mereu prezent.Doar corpul sau nu mai este , insa esentza sa , ceea ce-l defineste , este nemuritoare. De multe ori il percepem in jurul nostru, are grija sa ne fie bine, ne consoleaza atunci cand lipsa prezentei sale fizice devine greu de suportat, ne trimite oameni potriviti la timpul potrivit, ne face sa gasim lectura potrivita la subiectele care ne preocupa si raspunde mai repede decat pot formula eu o intrebare in gand .
Atunci cand putem multumi in loc sa ne cufundam in tristete, atunci cand putem inlocui durerea prin iubire neconditionata, dispare voalul dintre dimensiuni si moartea isi pierde spaima.
„Sa nu lasati niciodata ca durerea sa devina mai mare dacat Iubirea“ sunt cuvintele lui Robert. Uneori este deosebit de greu sa nu lasi durerea sa devina mai mare decat iubirea- insa este posibil ! Trebuie sa mergi doar in inima ta , sa-ti amintesti de o bucurie pe care ti-a produs-o copilul tau - poate primele miscari percepute intrauterin ?- si sa readuci acel sentiment in inima si sa-l extinzi in fiecare celula a ta. Atunci durerea efectiv nu mai are loc. Incercati.
Annemarie Binder

Puteti citi mai multe aici:
http://www.organizatiaemma.ro/forum/viewtopic.php?f=13&t=1203