Unii psihologi considera ca in cele mai multe cazuri pot fi descrise reactii specifice la un astfel de eveniment de viata, un fel de etape, a caror ordine si durata variaza in functie de fiecare persoana:
starea de soc, amorteala
dezorganizare, inabilitatea de a planifica rational viata
negarea
depresia
vina
anxietate, frica, teama de viitor
agresivitatea, revolta (orientata spre exterior, alte persoane, sau spre sine)
..si in fine, acceptarea, reorganizarea vietii..
E important sa stiti ca ceea ce traiti si simtiti acum nu este anormal sau aberant..este doar o etapa normala a unui proces natural de vindecare care se desfasoara in ritmul si in modul vostru personal.
Cred ca ar fi bine sa permiteti acestui proces sa continue, sa nu-l fortati sau sa-l grabiti, chiar daca exista poate si presiuni externe (serviciul, sau familia, prietenii) in acest sens. Sentimentele intense se cer exprimate, daca sunt blocate ele vor exploda in conditii nefavorabile si cu consecinte nedorite..ati putea sa va rezervati un moment al zilei in care sa va exprimati furia si celelalte sentimente, si sa incercati, sa explorati si alte modalitati de a face asta (in afara de a va face rau, sau de a face altcuiva rau)...puteti de exemplu sa rupeti hartii/ziare inutile, sa desenati, sa mazgaliti..sa plangeti.. pana obositi, sau doar pentru o ora...
Mai eficient ar fi sa apelati la un psihoterapeut, sa va ghideze in acest proces..
Puteti invata sa traiti si altfel cu durerea..lasati-o sa treaca prin dumneavoastra, si pe masura ce va trece va ramane mai mult loc liber pentru sentimentele si trairile placute, pozitive..
Alexandra Ghiran
psiholog
http://www.psihoterapie.net/intreaba-un-psiholog/2010/cum-sa-trec-peste-decesul-fetitei-mele.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu