3 februarie 2011

Va rog sa o ajutati


Vin astazi cu o rugaminte la voi toti cei care aveti posibilitatea de a face cunoscuta povestea lui Florin Craioveanu.


Am rugamintea sa preluati aceasta poveste ,sa ajutam o mama care dupa atata vreme nu stie ce s-a intamplat in acea zi nefasta pe malul lacului Tei,zi de 15 august 2003.
Posibil ca cineva care a fost acolo in acea zi sa isi aminteasca si sa ii raspunda mamei indurate pentru linistea sufletului ei.
Liniste care si acum este tulburata de “prieteni” care nu inteleg de ce dupa atata vreme ne vorbeste despre copilul ei…Care o condamna pentru gestul de a isi dori adevarul…

10 comentarii:

NUTI spunea...

Daca copilul meu ar fi fost in situatia lui Florin...Si in "piatra seaca"as scormoni sa aflu adevarul ...mai ales ca politia nu a facut nimic in acest caz ..dupa cum am citit in cartea scrisa de mama lui Florin...iar relatarea lui Lucian referitor la telefonul mobil ..nu stiu ...e cam neadevarata ,parerea mea,,,e ceva suspicios in ea...ar fi trebuit luat mai mult la intrebari si dat mai multe explicatii...
Iar "prietenii"care nu inteleg de ce dupa atata vreme mama ne vorbeste despre copilul ei ,NU INTELEG SUFERINTA UNEI MAME,DUREREA EI AMPLIFICATA DE NELINISTEA ASTA DE A AFLA ADEVARUL...
Sper din tot sufletul si ma rog la bunul DUMNEZEU ,ca macar unul dintre acei martori care au fost acolo sa vada aceste mesaje si sa o ajute pe mama lui Florin sa afle adevarul.Ganditi-va ca in locul ei am putea fi unul dintre noi...care cu siguranta am face la fel ... si nu ne-am mai gasi linistea nici dupa atatia ani...

mariperijoc spunea...

Sunt de acord cu tine Nuti,nu inteleg cum unii oameni pot sa gandeasca altfel...Din nefericire nu inteleg cat de mult rasucesc cutitul in rana...intr-un suflet destul de chinuit...
Dumnezeu sa o ajute pe Steliana sa afle adevarul!

Steliana spunea...

NUTI draga si tu esti o mamica indurerata ,nu cred ca este rau sa ne spui si povestea ta
ca sa poti trece mai usor peste recenta pierdere a fiului tau.
Iti multumesc mult pentru sustinerea morala a ta si te asteptam in grupul nostru sa putem sa-ti fim alaturi si noi in zbuciumul tau de zi cu zi.

CARMEN spunea...

Este cumplit sa nu poti afla adevarul!
Ma rog sa fie adusa lumina în acest caz, pentru ca Steliana sa stie macar cum s-a îmtâmplat si de ce dragul ei Pusi a trebuit sa paraseasca lumea aceasta în mare graba!
Sa le ajute Dumnezeu tuturor acelora care doresc sa fie de folos în elucidarea cazului Florin Sorin Craioveanu!

Narcisa spunea...

Dna.Steliana,stiu cata durere si cate intrebari fara raspuns s-au strans in toti acesti ani in sufletul dvs.eu v-am spus de cand am citit cartea,cred ca tot adevarul se gaseste la acel "prieten"cu care era Pusi in acea zi,nu stiu,e ciudat,daca chiar se intorcea si nu-l mai vedea,cum a putut asa linistit sa-i ia hainele si sa vina acasa???pai eu as fi cautat tot lacul,as fi intrebat fiecare om in parte,as fi strigat,sunam la pompieri,politie...nu plecam linistit...cum era sa plece Pusi in chiloti acasa,mai ales ca-l cunostea destul de bine cat de educat si simtit era,nu stiu ce sa mai zic,stiu ca v-ati mai linisti daca ati sti adevarul,dar mai stiu ca indiferent de adevar nimeni nu-l mai aduce pe Pusi acasa...va pup scumpa doamna si ma rog ca Bunul Dumnezeu sa faca lumina si sa ne arate adevarul.

Steliana spunea...

Narcisa draga, cand iti spun eu mereu ca tu ai un talent inascut de a vedea si comenta anumite evenimente sa stii ca nu te flatam degeaba.
Sigur este de neconceput sa pleci cu un prieten la lac, sa inoti, sa-l lasi pe prieten la mal cu apa pana la bermude si cand iesi din apa si nu-l gasesti sa-i iei lucrurile de pe mal sa i le duci acasa si sa spui;"nu stiu unde a plecat Florin"?
Mai mult de cate ori am vrut sa stau de vorba cu acest Lucian a fugit de mine.

Anonim spunea...

Nu cunosc personal nici pe mama si nici pe baiatul acestuia.-Am citit tragedia lor pe internet si m-a impresionat foarte mult.-
Rog pe bunul Dumnezeu ca sa dea putere mamei de a gasi linistea sufletului prin aflarea adevarului.-
Totodata sa dea putere si sanatate de a suprevetui pierderea unicului fiu, stiind ca candva si undeva ne vom intalni cu cei dragi.-

sTELIANA spunea...

Multumesc Joli pentru comentariu tau si pentru ajutorul moral si material, tu fiind aceia care ai aranjat in rame speciale pozele lui Florin.
Apreciez mult gestul tau mai ales ca tu nu esti romanca si totusi ai scris asa frumos romaneste.

mariperijoc spunea...

Si mie mi se pare ciudata reactia lui Lucian,cel care a fost cu Florin in acea zi...parca ascunde ceva...Cred si eu la fel ca si Narcisa ca ar fi trebuit sa mearga sa povesteasca cum au fost impreuna in apa si apoi nu l-a mai vazut...
Dumnezeu sa te ajute Steliana,sa gasesti cat de multi oameni care sa preia povestea ta...un gest mic pentru noi dar care poate conta foarte mult ...Poate cineva citeste si iti poate spune ceva...Inteleg ca acolo au mai fost si alte persoane,poate isi aminteste cineva ceva...
Dumnezeu sa te ajute!

Andra - Bianca spunea...

O cunosc si o aperciez pe tanti Liliana si pentru asta mai mult sunt alaturi de dansa in greutatea si durerea care o are de cand a disparut Pusi.Tot sprijinul si toata dragostea le aveti din partea mea si am un singur sfat sa va dau ,durerea este singura cale spre mantuire ,Dumnezeu este alaturi de dumneavoasta si este singurul care va poate ajuta cu adevarat,Doamne ajuta !