Asa de obosita-s cateodata
De cautari ce nu s-or termina.
Cu ochii imprejur tot dau o roata
Dar nu zaresc nimic a lumina.
Degeaba incerc sa prind cu disperare
Vreun ciot de care sa ma pot salva.
Nu cred ca mai exista nici o cale
Si atunci de ce as mai lupta?
Ma las sa cad si nu simt nici durere,
Nici rani nu vad acum a-mi aparea…
M-am ratacit nascuta-n alta vreme
Sau se intampla doar in mintea mea?
M-am resemnat ca asta-mi este soarta
Si linistita o las a ma purta.
Cuminte astept sa se invarta roata
Spre alte drumuri a ma ridica.
2 comentarii:
Foarte frumoasa poezia,asa este,uneori ne simtim atat de obosite,triste si parca nu vrem altceva decat sa dormim....te imbratisez scumpa mea,uite eu azi ar trebui sa fie sarbatoare in casa mea,este ziua sotului,dar nu ma pot bucura pe deplin...ceva lipseste...parca o vad dimineata la noi in camera cu cadou pt el...asteptand sa facem galagie in casa sa se bucure si ea cu noi toti...
Sunt convinsa ca este langa voi Narcisa...stie si se bucura impreuna cu voi si mai ales vrea sa fiti fericiti si sa va bucurati de viata....Iti spun asta in calitate de mama...asta imi doresc pentru copii mei,asta isi doreste orice parinte si tu o stii...
La multi ani si multa sanatate pentru sotul tau,sa aveti parte de acum inainte numai de fericire si de multi ,multi ani impreuna!
Trimiteți un comentariu