Timpul trece pe langa noi cu o viteza naucitoare.Eu am incercat sa ii dau un sens…fara sa imi mai pun intrebari sau sa privesc la coincidente…
Au aparut noi oportunitati,incerc sa imi tin mintea ocupata,sa am o activitate,caci pentru mine timpul se masoara altfel.
Multumesc tuturor celor care ati fost alaturi de mine,celor care ati poposit aici si mi-ati trimis un gand,prietenilor si familiei mele.
Cineva spunea ca in primul an este mai greu,eu cred ca va fi greu si cand vom intalni o bucurie si cand vom intampina un necaz…Greu va fi mereu,dar am invatat sa nu mai fiu egoista,sa il las sa plece.Sa il sfatuiesc sa mearga spre lumina fara sa mai priveasca inapoi…
Convinsa fiind ca intr-o zi ne vom intalni
8 comentarii:
Nu stiu daca timpul vindeca, dar Dumnezeu cu siguranta. E singura mea nadejde! Numai bine!!!
Asta am simtit in mod sigur.Dumnezeu este alaturi de mine si ma ajuta.Stiu ca tot ceea ce simt vine de la El.Dumnezeu este langa noi toti...
Pe 7 iunie este ziua lui Gabriel, merg des la cimitir si ma intreb cum o sa fie anul acesta, fiindca anul trecut sarbatoream majoratul.Nu am sa uit niciodata ce surprize i-am pregatit si cat l-am tinut pe jar. A fost o zi pe care nu o pot uita, cum nu voi putea uita nimic din acesti 3 ani pe care i-am petrecut alaturi de el muncind. Traiesc cu gandul ca ii este bine acolo unde a plecat , ca ne vegheaza si ca ne zambeste. Zile senine si pline de viata!
Azi (miercuri) sunt 9 zile de cand a plecat la Domnul Andrei, prin moarte extrem de violenta (a fost spulberat de un camion). Sotia lui e paralizata de multi ani. Copiii si nepotii il plang. Sa-l pomenim impreuna, azi. Si din nou, pe el si pe toti cei dragi ai nostri, de Inaltarea Domnului (maine).
Geanina,greu o sa ne fie mereu...In fiecare zi vom gasi ceva care sa ne aminteasca de ei,vom face comparatii...
Eu sunt convinsa ca ei sunt undeva la mai bine,ca ne vad sau afla ce se intampla cu noi si ca intr-o zi ne vom intalni.Domnul sa iti dea putere sa treci peste aceasta zi(mie mi-a fost greu)si sa il odihneasca in pace!Rugaciunile noastre sunt singurele care ii ajuta si care ne apropie de ei...
Dana ,spun alaturi de tine Dumnezeu sa-L ierte pe Andrei!Si sa Le dea putere celor din familie sa mearga mai departe.Eu sunt convinsa ca Domnul va avea grija de familia lui...
Dumnezeu sa-i ierte pe toti cei adormiti!
Capul sus ca toate ranile se vindeca..acolo sus Cineva ne vegheaza si are grija de toate
timpul vindeca.....uoooofffff.....Draga mea surioara eu eram prin casa si imi faceam unele ganduri de plecare,spre mare,sa evadez putin sa ma mai recreez,eram cu gandul ca as vrea sa iti trimit o vedere de acolo si sti cum sunt eu mereu uit adresele,iti cautam adresa si am dat de blogul asta al tau....foarte frumos,eu refuz sa ma gandesc la ce sa intamplat ,ma refugiez si ma inchid si...nu stiam ca ai asa ceva...foarte frumos...aveam o stare cam nasoala si eram cam incordat si m-ai ajutat sa ma descarc.Sa sti ca fratele tau te iubeste rau de tot si o sa fie mereu alaturi de tine si de fete...fetele mele.
Acum eu eram intr-o stare incordata,incepem scoala...si ne e greu fara Vali...Stiu ca tu esti alaturi de noi si noi te iubim mult si nu ti-am spus de acest blog pentru ca nu am vrut sa te rascolesc...Stiu ca tu refuzi sa te gandesti la trecut si acum am ajuns sa te inteleg pentru ca si eu refuz sa ma gandesc la lucruri care ma dor...
Esti sprijinul nostru si multumesc lui Dumnezeu ca ai ramas aici cu noi
Trimiteți un comentariu