Proiectia este un fenomen fascinant, despre care cei mai multi dintre noi nu am invatat la scoala. Este un transfer involuntar asupra altora al comportamentului nostru inconstient, astfel incat ni se pare ca aceste caracteristici exista cu adevarat in ceilalti oameni.
Cand suntem nelinistiti in privinta emotiilor noastre sau a unor parti de neacceptat din personalitatea noastra, noi atribuim aceste trasaturi obiectelor exterioare si altor oameni, din cauza unui mecanism de aparare. Anumite caracteristici imperfecte din alti oameni activeaza anumite aspecte din noi insine care cer sa li se dea atentie. Prin urmare, proiectam asupra altor oameni tot ceea ce nu ne asumam in ceea ce ne priveste.
http://www.damaideparte.ro/index.php/ce-proiectam-asupra-celorlalti-nu-acceptam-in-noi-insine/3206/
5 comentarii:
Intru totul adevarat. Ceea ce inseamna ca daca observam un defect la altcineva, e nevoie de introspectie pentru a cauta in noi acelasi defect.
Hm...partial adevarat in opinia mea.De fapt ne place sa-i punem pe altii sub lupa,nu pe noi insine cand este vorba de acelasi defect.Dar pe de alta parte modeland pe altii ne automodelam pe noi insine intr-o anumita masura.Deci este firesca aceasta proiectie,nu neaparat de judecat!Apoi nu putem generaliza,sunt si numeroase cazuri cand atragand cuiva atentia(chiar cu riscul unui conflict)este pur si simplu din spirit de prietenie, perfectionis, din dorinta de mai bine si ajutor.
"Cred Doamne si ajuta necredintei mele"
"Daruind vei dobandi"(sensul spuselor lui Steinhart se refera exact la ce afirmam mai sus ,ci nicidecum la ceea cei multi isi imagineaza auzind aceasta sintagma)
Sunt de acord cu voi,exista situati si situatii...noi oamenii ii judecam cu usurinta pe cei din jur,de unde si zicala"vezi gunoiul din ochiul altuia dar nu barna din ochii tai"
Eu as prefera sa incercam sa nu mai "judecam" ci sa "incercam sa intelegem"
Modart eu cred ca nu este gresit sa "atragem atentia" dar conteaza foarte mult modul in care o facem,in acest fel dorinta noastra nu va fi gresit inteleasa...
Admir ceea ce faci,adevarate opere de arta create de doua maini dibace...Felicitari!
Multumesc de apreciere....
E adevarat Mari ca judecam cu atata usurinta ,ca ne preocupa mai mult ce se intampla in casa altora decat in propria noastra casa si suflet,..da nimic nu este de condamnat in fond,toate au o explicatie ori cat de dureroase ar fi faptele,e bine sa invatam sa acceptam uneori lucrurile asa cum sunt,decar sa le rascolim incercand sa intelegem de ce,,,si totusi cu suferinta teribila a acestei lumi ce facem!!!
Cred ca suntem obligati sa vietuim impreuna cu ea...uneori nu avem de ales...
Ma bucur daca ti-a placut povestea de mai sus,ma multumesc cu cate un zambet de la toti cei care o citesc...
Trimiteți un comentariu