Atunci cand toate ne merg bine,
Nu stim cat suntem de bogati.
Tot vrem ca vremea care vine
Sa ne transforme in magnati.
Şi cautam cu
disperare
Sa strangem cat mai mari averi.
Ne agitam cu-nfrigurare,
Traim cu false pareri.
Doar cand necazul ne loveste
Şi ne opreste-o
clipa-n drum,
Privim cum viata ne uimeste
Trecutul ni-l transforma-n scrum.
Nimic din ce credeam candva
Ca ne aduce bucurie,
Nu ne mai poate bucura…
Tot cautam cu frenezie.
La clipa aceea din trecut
In care noi fiind bogati,
Am tot lovit vasul de lut
Ticsit de-al dragostei talanti.
Regretul nu usuca dorul,
Nici lacrima de pe obraz.
Ramas aici azi muritorul,
Din nimic nu mai face haz.
5 comentarii:
Versurile tale sunt asternute intr-un context potrivit care pot vindeca rani, sau gasi solutii salvatoare!
Bine spui,frumoase si adevarate versuri,doar cand te loveste un necaz realizezi ce conteaza mai mult in viata...va imbratisez,am probleme cu netul,merge lent si nu pot posta,acum vad ca am reusit...va pup
O poezie mai veche...ma bucur daca va place.Va imbratisez!
Adevarat spui Mari!Pentru ce aspiram si agonisim atata ,nu stiu, ca nu ne aduce nici o bucurie ...si nu ne dam seama decat atunci cand realizam ca suntem trecatori pe lumea asta. Eu aproape ca mi-am terminat casa inceputa de mai bine de aproape 10 ani,acum stau in ea,dar nu ma bucur...Mi-aduc aminte cand stateam in 2 camarute ale bunicii si Cosmin incantat de un vechi calculator primit in dar de la un var,butona cu manutzele lui micute jocurile ,Snake,Zuma...atunci eram, fericita ...off ce n-as da sa se intoarca timpul inapoi...
Cred ca noi toti de aici ne-am schimbat valorile...ne dorim sa intoarcem timpul sa fim saraci material dar sa ii avem pe cei dragi alaturi...
Trimiteți un comentariu