11 februarie 2013

CÂND SINGUR LUPŢI


Vezi cum eşti ocolit în a ta cale,
Singur lupţi spre a înainta.
Şi uneori te laşi cuprins de jale,
Nu înţelegi care e vina ta.

Le găseşti scuze,lupţi din greu cu tine
Noi ocupaţii spre a îţi găsi.
Te obişnuieşti şi încerci să-ţi fie bine
Până când simţi că începi a obosi.

O punte faci din dorurile tale
Spre cel care te susţinea cândva,
Răspuns să-ţi dea, ai vrea în a ta cale
Să schimbe tot ce simţi în altceva.

Într-un final ştii că a ta este vina
Şi meriţi ce primeşti în jurul tău.
Nu-ţi mai doreşti decât să tragi cortina,
Să te ascunzi de tot ce este rău.

Ce ai greşit?De vrei,nu poţi pricepe!
Şi mintea a obosit a căuta.
Cum cei din jur nu pot acum percepe
Câtă durere e în viaţa ta?

Cu fruntea-n jos ,te ascunzi de ochii lumii,
Nu vrei a molipsi pe cineva.
Încerci să dai crezare şi minciunii
Că meriţi ce primeşti în viaţa ta!

8 comentarii:

Holy Sinner spunea...

Viata nu e altceva decat un campul de lupta dintre Bine si Rau...Iar noi nu suntem altceva decat un verdict absurd al acestei lupte.Tare mi-e teama ca ne gasim atat de singuri si vulnerabili pe front..

Cristina C spunea...

Ce frumos!

mariperijoc spunea...

Singuri venim,de cele mai multe ori luptam singuri cu greutatile vietii si tot singuri plecam...Va multumesc!

Lili spunea...

M-a emotionat poezia ta Marilena!Ai postat-o intr-un moment cand si eu am obosit si as vrea sa trag cortina...
Te imbratisez!

Narcisa spunea...

Si eu am obosit.....

Adriana spunea...

Superba poezia.Da,si eu am obosit...

mariperijoc spunea...

Dragele mele,este normal sa obosim si sa ne simtim ranite de actiunile celor din jurul nostru.In special atunci cand ne simtim asa ne dorim ca cei apropiati sa actioneze,sa ne ajute cumva...dar ei nu stiu de nevoia nostra si nu o fac.
Oricat ne simtim de ranite si dezamagite nu trebuie sa o luam ca pe ceva personal,ei chiar nu inteleg si nu ne cunosc starile sufletesti.
Noi nu ne-am intalnit intamplator,suntem aici pentru a ne sustine personal si stiti ca putem.
Va intind umarul si mana mea si imi doresc sa va pot ridica de unde sunteti pentru ca eu deja m-am ridicat.Si daca viata mea de acum inseamna sa fiu ocolita de toata lumea si sa fiu singura in tot ce fac,este cu un scop...iar eu trebuie sa o traiesc cu demnitate.
Va imbratisez si va pun un filmulet care sa va dea doza de optimism pentru ziua de astazi.
Sunt aici oricand pentru a va asculta si ma bucur sa primesc un mesaj din cer...mesajul ca nu sunt singura cum cred...va am pe voi alaturi!de aceea ati comentat la aceasta postare.

Narcisa spunea...

Nu esti singura!!!gandul si dragostea mea te vor insoti mereu...