Nu te duce, TATA, pe ninsoare,
Unde casa nu te va urma !
Nu te duce, TATA, nu sunt soare,
Sa te pot, c-o raza, re-nvia !
Primavara n-o sa mai revina,
Si-o sa-ti fie, iarna, cerul mut,
Nu"pleca"-n potopul de lumina,
Al ninsorii care a cazut !
Casa nu porneste dupa tine,
Drumul, tot ramane neclintit,
Sub ninsoare toate par ruine,
Nu porni pe sleaul nametit !
Cand viforniti soarele-l destrama,
Singura, vocea, unde sa ti-o caut ?
Dupa ce te voi petrece, TATA,
Cui, si-apoi, cu ce, sa ma mai laud ?
Cum sa"plece"unica icoana,
Rasadind pe drum strabunii toti?
Cati stejari cu stele in coroana,
Mai rasar pe camp din bunii morti?
Ei te-aseaza lin in groapa goala,
Eu"descantu-ti":nu"pleca"asa !
Cad din ceruri fluturi de beteala,
"NINGE"CU TRAIRI LA MOARTEA TA !.(28.04.1990).
11 comentarii:
"NU TE DUCE"...CEL MAI TRIST MOTIV PENTRU A MA"APUCA"DE SCRIS:VIATA...SAU MAI DEGRABA...MOARTEA...NU STIUSEM PANA ATUNCI-SI NICI ACUM NU AM PRETENTIA CA AS AVEA"TALENT"-DOAR CA IN ZIUA IN CARE AFLI CA TATAL TAU A...MURIT,DUPA CE IN ZIUA ANTERIOARA FUSESE LANGA TINE,PARCA SIMTI CA AI MAI FI AVUT FOARTE MULTE SA-I SPUI...
IAR DISPERAREA MOMENTULUI NU POATE NASTE DECAT O IMPLORARE:"NU TE DUCE"...TRANSPUNEREA IN VERSURI A ACELUIASI GAND PE CARE L-AM AVUT SI IN ZIUA INMORMANTARII LUI,01.05.1990-<>.BINEINTELES CA NU MAI ASTEPTAM RASPUNS,DAR SUFLETUL MEU,IN ACELE CLIPE NU MAI TINEA CONT DE"CONVENTII"...ERA DOAR DURERE SI ATAT.STIU CA EXISTA UN CONTRAST INTRE"IARNA"DIN POEZIE SI DATA DE LA SFARSIT...INTR-ADEVAR,NU ERA IARNA AFARA,DAR ERA...LA MINE IN SUFLET...MI-A TREBUIT CEVA TIMP,CATEVA ORE BUNE,SA-MI DAU SEAMA CA NU VISEZ SI CA,DIN NEFERICIRE,CEEA CE MI SE INTAMPLA E CAT SE POATE DE REAL,DAR A TREBUIT SA REALIZEZ-NU SA SI ACCEPT !-CA ADEVARUL E CEL AFLAT INTR-O DIMINEATA CINICA DE 28.04.1990,LA CEA MAI MATINALA ORA LA CARE UN COPIL(AVEAM APROAPE 10 ANI),POATE PRIMI O ASEMENEA VESTE:8.30 MIN.DIMINEATA...DE ATUNCI,ADEVARUL ASTA IMI SFASIE SUFLETUL SI MI-"OFERA"O SINGURA"ALTERNATIVA":SA IMI FIE DOR...SI SA TRANSPUN ACEST DOR IN VERSURI DIN CAND IN CAND...DESI AM AUZIT,DIN PARTEA UNOR OAMENI DIN JURUL MEU SI IDEEA CA AR TREBUI SA MA LAS DE SCRIS,PENTRU CA ORICUM VERSURILE MELE NU IL MAI POT ADUCE INAPOI PE TATA...ASTA STIU SI EU...CU SIGURANTA...PROBLEMA E CA...ASTA SIMT...IAR DACA UNII NU INTELEG...SINCER,CHIAR NU IMI PASA...MULTUMESC PENTRU POSTARE !.
UNICUL GAND DE LA CARE A PORNIT TOTUL:O INTREBARE,DIN ZIUA IN CARE TATA A MURIT SI DIN ZIUA INMORMANTARII LUI:DE CE "PLECI"?.PE MINE CUI MA LASI?...INTREBARE DE COPIL EGOIST:NU MA GANDEAM NICI LA MAMA,NICI LA FRATELE MEU SAU LA BUNICA MEA...EU MA GANDEAM LA MINE...IL PRIVEAM,IN ZIUA DESPARTIRII DEFINITIVE DE EL-01.05.1990 SI SINGURUL LUCRU LA CARE MA PUTEAM"GANDI",ATAT CAT MAI REUSEAM SA GANDESC-ERA"DE CE"PLECI"?...EU CUI RAMAN?...RASPUNSUL...E...UNDEVA...IN CER...
M-au impresionat mult aceste versuri
care mi-au adus aminte de strigătele de disperare atunci când mama a fost aşezată în groapa întunecată şi parcă ...mult prea adâncă.Ningea cu fulgi mari şi bătea un vânt atât de nemilos ca şi moartea mamei plecată mult prea devreme.Se aproprie peste trei săptămîni ziua când am pierdut-o şi încep să retrăiesc acele momente groaznice...A trecut deja un an ...şi îi simt lipsa din ce în ce mai tare...pot spune că viaţa mea s-a schimbat de atunci radical...
Dupa plecarea unei persoane dragi viata noastra se schimba radical,toti retraim an de an acele momente...Este adevarat ca versurile nu ii aduc inapoi pe cei plecati dar este un mod de a ne descarca durerea din suflet si mai tarziu am constatat eu(nu mi-am imaginat asta cand am inceput sa"scriu")ca aduc putina alinare in suflet si celor care trec prin aceeasi drama ca si noi ...
Inteleg ce spui Adina si eu mi-am imaginat ca nu le va citi nimeni,ca sunt foarte triste si mult prea personale sa le arat si altora...dar ca si tine nu ma opresc din scris pentru ca aceste ganduri vin...si ma descarc atunci cand le asez frumos pe hartie...este singura noastra"bucurie" sau alinare....de ce sa renuntam?Cine nu le suporta cred ca are de ales...nu le citeste...continua sa scrii,versurile tale sunt minunate!
No coment....D-zeu sa-i odihneasca sufletul in pace.
Mai e putin pana pe 14 MARTIE.Daca ai mai fi aici,cu siguranta melodia pe care ti-as dedica-o ar fi"Melodia Noastra":"M-AM INDRAGOSTIT NUMAI DE EA"-DUCU BERTZI.Si asa,ori de cate ori o ascult imi vine sa te caut si sa te intreb:"Iti amintesti?".Cel mai frumos Revelion din viata mea...din pacate ramas Ultimul...31.12.1989.In fine...intre timp s-a schimbat totul,asa ca,In"DAR DE ZIUA TA"(?),FARA TINE,nu ma mai pot gandi la alta melodie decat la piesa celor de la TIMPURI NOI:"TATA".E melodia in care ma regasesc de fiecare data,inca de cand a aparut.Pacat ca eu nu o am,iar cei de la R.R.A.nu prea vor sa o dea atunci cand le-o cer.Oricum,vad eu.E valabila oricand-chiar si-sau mai ales-pe 28 APRILIE.Sau pe 21 MAI...Atunci,pe langa tine,voi mai avea de infruntat o durere in plus:"MAMI".Era si Ziua Ei.N-am inteles niciodata cum din doi Sarbatoriti poti sa nu mai ai nici unul,dar...Nu trebuie sa inteleg eu.Trebuie doar sa fac ceea ce stiu cel mai bine,de 24,respectiv 11 ani:sa supravietuiesc.Se pare ca pana acum mi-a"reusit".Cu ce pret?.Despre asta nu vreau sa vorbesc.Se stie:Lacrimile fac parte din tot,intotdeauna.
Stii,chiar daca scriu de atata timp,am uneori impresia ca nici macar versurile(sau proza)nu reusesc sa-mi exprime sentimentele care ma incearca de cand TU ai"ales"sa fii INGER...Si nici nu ma mir:Durerea,Dorul si Lacrimile nu incap in cuvinte.Reprezentarea lor concreta e doar Acolo,in acel"Punct terminus"de unde TU ma privesti dintr-o fotografie"aparata"de o cruce pe care scrie Numele TAU...
14 AUGUST 2002.Cea mai Insingurata-paradoxal nu cea mai trista-zi de nastere din viata mea.De ce nu cea mai trista?.Pentru ca,alaturi de cea pe care o stim amandoi,cea din 2003 a fost...Tristetea Suprema.Dar cu siguranta niciodata in viata mea,nici chiar in 1990,oricat ti s-ar parea de ciudat,nu m-am mai simtit atat de Singura de ziua mea,ca in 2002.Dovada ca sentimentul pe care l-am trait atunci mi-l amintesc si acum,dupa 12 ani.Vezi tu,chiar si in 1990,sau mai ales,desi eu nu simteam nimic in legatura cu ziua mea...FARA TINE,cum as fi putut?,toata lumea,Mama,Luci,"MAMI",Tamara,Bella,Cristi,toti,se straduiau sa ma faca sa ma simt bine,asa ca,desi nu-mi puteau anula durerea,macar nu ma simteam singura.In 2002,insa...e asa de greu sa-mi amintesc !.In 2002,"MAMI"era bolnava,era in spital,tocmai fusese operata,Mama era bineinteles cu ea,iar eu trebuise sa raman acasa cu treburile,Luci era la serviciu.Si imagineaza-ti cum ma simteam eu cand nu aveam noutati despre"MAMI",pe vremea aceea nu erau tel.mobile,trebuia sa astept ca mama sa vina acasa,dar asteptarea asta era groaznica-si oricum mama a venit a doua zi-si pe deasupra trebuia sa ma straduiesc sa imi pastrez inima-si asa bolnava-in conditii acceptabile-cu emotiile si oboseala de rigoare-dar in nici un caz nu trebuia sa fac o criza pentru ca n-ar fi avut cine sa aiba grija si de mine.Am inghitit in acea zi pastile chiar mai multe decat doza obisnuita-noroc ca n-au fost reactii adverse.Dar cel mai dureros e ca eram Singura,intr-o casa goala,cu gandul la"MAMI",mi-era teama sa nu o pierd-din pacate,deznodamantul doar se amanase putin-MI-ERA DOR DE TINE,ma gandeam ca ar fi fost mult mai usor daca macar tu mi-ai fi fost aproape.Iar LUCI venea abia dupa-amiaza.Stii cum e sa nu ai drept"companie",DE ZIUA TA,decat un televizor cu sonorul dat la maxim,pentru a-ti crea iluzia ca totusi nu esti chiar atat de singura pe cat ESTI de fapt?.Inevitabil...cred...am plans.Ma plimbam prin casa goala si plangeam.Stii cum"suna"plansul,cand nu il"asculta"decat lucrurile din casa,peretii?.Nu,sigur nu ai de unde sa stii.Tu..."ai plecat".Desi eu mai aveam nevoie de tine !.
As vrea sa te mai vad,macar odata,ca sa iti spun ca...imi lipsesti !.Si ca,pe aici,IUBIREA a ramas intreaga...
TU mi-ai pus Lumina in cuvinte,
TU mi-ai dat Iubire-n orice gand;
Vorbele-ti sunt astazi si mai sfinte
Cand spre INGERI oamenii se duc...
Dintre-atatea mii si mii de versuri,
Despre TINE-i fiece cuvant:
INGER coborat din Universuri,
Sa imi porti de grija pe Pamant !
Chiar de esti departe azi de mine,
Raiul meu de vise si povesti,
Ma privesc din aripi de Lumina,
Ochii tai cei blanzi si Ingeresti...
CIAO, "TOCCANTE" VERSURI
SI TOTUSI...CE-I CE SE DUC ... NU MOR CEI CE SE DUC SI-AU TERMINAT DOAR ROSTUL DE A NE STA ALATURI,CEI CE SE DUC TRAIESC PRIN NOI ATITA TIMP CIT MAI ESTE CINEVA CARE SA SE GANDEASCA LA EI,CEI CE SE DUC SINTEM DE FAPT DOAR NOI... INCEARCA SA FI CEEA CE EL AR FI DORIT SA FI ,DAR FI TU INSUTI..INCEARCA SA FI MAI BUN ,INCEARCA SA FI FERICITA ...AI REUSIT SA TE DESCOPERI..DECI CARPE DIEM
ORI DE CITE ORI APARE INSPIRATIA SI ENTUZIASMUL EXISTA O INFUZIE DE FORTA CREATIVA CARE DEPASESTE CU MULT CEEA CE E CAPABIL SA FACA O SINGURA PERSOANA...ESTI FOARTE CREATIVA SI MA GINDEAM DACA MA POTI AJUTA CU VERSURI ..STI UNEORI CINT LA PIAN..AS AVEA CEVA LUCRARI DAR NU MAI CUNOSC ASA DE BINE LIMBA ROMANA MA POTI AJUTA?POT FOLOSI DIN VERSURILE TALE?
Trimiteți un comentariu