23 ianuarie 2013

Luminita AMARIE- Zbor frânt

4 comentarii:

Anonim spunea...

Trist,dar adevarat...Si plang...VA imbratisez.

Adriana spunea...

NU mi-am scris numele.Nici nu mai vad de atata plans.

mariperijoc spunea...

Adriana ,te imbratisez si eu.Mi-as dori din tot sufletul sa pot sterge ce ai in suflet.Cunoscand aceasta durere ,acum cand face parte din fiinta mea ...as vrea sa o chem pe toata la mine.Eu m-am obisnuit cu ideea ca o sa o port alaturi toata viata,cel putin sa fie toti ceilalti scutiti de ea.
Stiu ca nimic din tot ce as spune nu poate sa o scoata din inima ta,nu imi ramane decat sa te ascult si sa plang impreuna cu tine.

Adriana spunea...

Multumesc,nici nu mai am cuvinte...