16 mai 2013

TATĂLUI MEU


Mereu în calea mea ai fost cu mine
Chiar dacă- n faţă nu mi-ai arătat.
Şi pentru mine o lacrimă îţi vine
Dacă am căzut sau m-am împiedicat.

Căci scris e într-o carte nevăzută
Ca un bărbat să fie doar sever,
Să nu-şi arate lacrima căzută
Şi dorul să-şi ascundă într-un ungher.

M-ai educat cum ai ştiut mai bine,
M-ai ocrotit şi răsfăţat în toate.
Cu-n glas sever de-ai grăit către mine
În inimă -ţi stau dorurile toate.

Când Dumnezeu te-a ales să-mi fi tată,
Pe mine pruncul m-a îmbogăţit.
Sunt mândră să fiu eu draga ta fată,
Chiar dacă astăzi părul mi-a albit.

Îţi mulţumesc pentru a ta iubire
Şi pentru că mi-ai insuflat valori,
Pe care ai mei urmaşi le moştenesc din mine,
Sunt peste timpuri mari şi dragi comori!

3 comentarii:

Lili spunea...

Frumoasa si emotionanta poezie!Ce-si poate dori mai mult un parinte decat sa vada si sa simta iubirea si recunostinta copilului fata de el?!Te imbratisez Marilena!

mariperijoc spunea...

Multumesc lui Dumnezeu pentru familia in care m-am nascut.Totdeauna au fost alaturi de mine si m-au coplesit cu dragostea lor.
Multumesc si pentru familia de aici de pe blog!Va imbratisez!

Narcisa spunea...

Frumos,eu nu cunosc dragostea de tata,dar stiu ce inseamna un parinte...este unic in viata...