Cand pletele-mi danseaza
Pe-a vantului cantare,
In juru-mi lumineaza
A pasilor carare.
Stangace,cu pasi mici
Ma las acum purtata
Spre lume, de arici
Ma vad inconjurata.
Si vai cat ma mai doare
A lor intepatura,
Venita intr-o doara
Ca pe o gluma buna.
Daca nu esti atenta,
A lor cautatura
Durere-ti da…latenta,
Ramane-o crapatura.
Si nu mai poti nicicand
Oricat te-ai stradui,
Sa cauti reparand
Dorul a-mpaciui.
Cu mult mai multa grija
Pasind pe o carare,
Te feresti de-a lor mreaja
Ce prind pe fiecare.
Acum cand esti trecuta
Prin dor si nenoroc,
Inaintezi tacuta,
Nu le raspunzi la joc.
Poate te lasa-n pace
Si prind un altu-n cale.
Tu cu-a ta carapace
De drum iti vezi agale.
Un comentariu:
Tepii "aricilor" de mult nu mai pot patrunde prin carapacea sufletelor noastre...
Imi place poezia Marilena!
Trimiteți un comentariu