Stiu ca nu tu ai ales sa pleci ,am inteles…Dragostea noastra atat de mare mereu a invins!A facut fata tuturor furtunilor din trecut,a razbit atunci cand minti bolnave incercau sa ne desparta…Am trecut impreuna prin bucurii si tristeti,ne-am impletit unul dupa celalalt,ne-am completat,am devenit un intreg…Cu fiecare zi eram tot mai puternici,mai fericiti,mai uniti…dragostea noastra mereu va invinge,chiar si acum cand acest obstacol ne desparte,sunt convinsa ca iti amintesti de mine,fata care mereu te asteapta acasa…
Iarta-ma daca uneori sunt slaba,deznadajduita,am sufletul frant…Incerc sa zambesc pentru tine,vreau sa te incalzesc cu zambetul meu,sa iti alin suferinta despartirii cum si tu mi-ai infrumusetat anii petrecuti impreuna…
Si daca sunt trista ,inchid ochii pentru a ma incarca din veselia ta,din dragostea ta pentru viata,natura,cantec.Este imposibil sa fiu trista cand tu emani atata fericire…
Si cand lacrimile curg fara voie pe obrazul meu acum brazdat,ma rusinez!Femeia care era langa tine avea o forta ,acum cand poti citi prin mine ,cand poti percepe altfel totul vezi si adevarata mea fata…vezi ca forta mea erai tu…
Undeva in mine au ramas radacini din fiinta ta,nu le voi irosi,ele imi dau putere sa merg mai departe pana in ziua cand ne vom intalni.
Un comentariu:
superb
Trimiteți un comentariu