Cand adierea lua cu ea
Petala trandafirului abia inflorit
Un trosnet sec
Din trupul meu rupea,
O aripa ce ma ajuta sa ma ridic.
Grea lovitura,dar mai grea caderea
Si zbuciumul si jalea si durerea,
Dar nimeni n-o sa vada ca sunt mic
Asa cum am cazut, va trebui sa ma ridic.
In lumea asta cruda si nedreapta
Noi trecatori pe-a vantului rafala,
Vom incerca sa ducem crucea cat mai dreapta
Incovoiati de-a sortii mana.
Si fruntea sus caci nimeni n-o sa stie
Ce mare este jalea,
Vom infrunta cu voinicie
Destinul ce-si urmeaza calea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu