E din nou 20 decembrie…timpul a luat-o la fuga, incerc sa il ajung si totusi as vrea sa se opreasca, imaginile mi se deruleaza cu repeziciune in minte, parca visez, parca vad un film, parca citesc povestea altcuiva. Cu aceeasi durere in suflet gandul ma poarta spre el, lacrimile izvorasc in nestire,lacrimi ce incearca sa stinga dorul care arde din ce in ce mai puternic. Cu greu ridic privirea spre cerul tulburat…Freamatul Craciunului ce se apropie ma doare, nici bradul , nici colindul, nici cadourile nu reusesc sa ma aline…am mintea goala si sufletul impietrit.
Ma indrept mecanic spre candela sa o aprind, sa luminez si sa veghez drumul fara sfarsit al celui ce imi este tata, sa ii vad chipul …As vrea sa il vad chiar si pentru o secunda, sa ii aud vocea, sa ii surprind miscarea nu doar cu ochii mintii…va fi posibil oare in asta viata sa mai traiesc minunea?
Pentru ca azi mai mult ca oricand sufletul meu e bucati, as vrea ca alaturi de voi sa imi alin durerea si sa aprindem impreuna o lumanare pentru tatal meu Gheorghe.
Va imbratisez cu drag. Andreea
6 comentarii:
Andreea imi pare tare rau ca nu am putut fi alaturi de tine ieri,nu am avut internet cateva zile...Astazi spun si eu "Dumnezeu sa il ierte pe Gheorghe si sa ii dea lumina vesnica iar voua celor ramasi sa va dea putere sa treceti peste aceasta perioada dureroasa!"
O candela aprinsa pentru sufletul lui...Sunt cu sufletul alaturi de tine Andreea
D-zeu sa-l odihneasca in pace pe tatal tau,lumina vesnica si tie puterea de a invinge dorul si durerea ce-ti mistuie sufletul...
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe Gheorghe!
Sunt cu sufletul si cu o rugaciune alaturi de tine Andreea....Dumnezeu sa-ti dea putere sa depasesti aceste zile si sa mergi mai departe!
Te imbratisez!
Andreea stiu ce simti, stiu perfect..prin ce treci.Si eu l-am pierdut pe tata acum o luna..e fgreu.
Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti cei care au plecat dintre noi, spre lumi mai bune..
Multumesc mult suflete dragi pentru cuvintele voastre, aici gasesc mereu stropul de curaj pentru a merge mai departe, pansamentul pentru rana inca deschisa. As vrea sa il visez, sa stiu ca inca ii este bine acolo, a trecut un an si abia daca realizez, parca totul a fost ieri...
Andreea, in rugaciunea de seara cere permisiunea
lui Dumnezeu ca tatal tau sa-ti vina in vis.
Te imbratisez cu sincera compasiune iar celui plecat vesnica pomenire!
Trimiteți un comentariu