Pierduta-n negura uitarii
E acuma fericirea mea.
E ca un vis pierdut pe cale
Si ferecat pe undeva.
Ma tot intreb ce-mi mai ramane
In lumea asta de facut,
Ma simt de parca peste mine
Foarte multi ani ar fi trecut.
Si mintea mea imbatranita
E atrofiata in trecut,
Ca o portita ruginita
Cu lacat peste ea cazut.
Uimita eu privesc in juru-mi
M-am ratacit pe undeva,
Zadarnic caut astazi drumuri
Ca sa ma duca undeva.
Ratacitoare sunt prin lume
Si-am obosit sa mai astept,
Un zgomot zornait de lacat
Cazut in praful din desert.
30.05.2011
Un comentariu:
Minunate versuri,ne patrunzi in suflet cu ele...parca sunt si gandurile noastre...
Trimiteți un comentariu