Ce crunta e durerea
Ce prinse-a inunda,
Nu ti-a cerut parerea
De-o vrei in viata ta.
Ca gerul te usuca
Si focul te mistuie,
Iar tu ca o naluca
Ce oglinzi lustruie
Esti prins in labirintul
Ce vrea a –ti deforma.
Si-ti pierzi discernamantul
“Ce-i bun in viata ta?”
La trante azi cu vantul
Ce canta a vreme rea,
Iti face feste gandul:
“Ce faci cu viata ta?”
Oricat incerci de bine
Si vrei a ordona
Gresesti si azi si maine…
Nu poti a te-ndrepta.
Si capul ti se-nclina
Ascunzi privirea ta,
Mai speri la o lumina
Sa te ghideze ea.
5 comentarii:
Frumoase versuri ca intotdeauna,te ating la inima.Multumesc ca esti aici,ca te-am gasit.Sa speram la vremuri mai bune.
te imbratisez
mariana
frumoasa poezia,
sa stii ,e-adevarat
nici pe mine durerea
atunci nu m-a-ntrebat...
si mi-a intrat in suflet
de ea nu pot scapa
ma mai alin c-un zambet
aceasta-i soarta mea...
va imbratisez ,un sfarsit de saptamana luminos ,in suflet pace si iubire! pupici.
Desi dureros continutul ,foarte frumos conceput si asternut!
Impartasind durerea cu noi( prin aceste versuri), impreuna,mergem mai departe cu amintirea vie a celor ce nu mai sunt...
Esti o binecuvantare pentru sufletele noastre Marilena!
Te imbratisez!
Superba,ma repet,ne mangai sufletele cu versurile tale,prin ele graiesti pentru noi toate...ne reprezinti...multumesc!
Trimiteți un comentariu