18 octombrie 2011

Amintiri

Când lacrimi îmi brăzdează faţa
Şi dorul vine peste mine,
Amintiri îmi inundă viaţa,
Atunci te văd pe tine.

Le şterg, să nu te văd plângând,
Vreau să te bucuri de iubire,
Iar drumul ce-l urmezi acum
Să fie plin de fericire.

Ştiu că te-ntorc din drumul tău
Cu lacrimile prea amare.
Şi din iubire pentru tine
Le spun ca să dispară.

De eşti tu bine sunt şi eu,
Oricât de greu mi-e fără tine,
Păşesc încet pe drumul meu,
Vreau să simţi doar iubire.

Şi mândru să priveşti spre mine
Când poposeşti prin lumea mea.
Cu ochii-n sus privesc spre tine,
Te caut pe o stea.

Când văd una mai luminoasă
Ştiu că atunci eşti fericit.
Sunt şi eu tare bucuroasă,
Aspir spre infinit…

5 comentarii:

Steliana spunea...

Versuri in care iubirea pentru cei plecati este descrisa cu atata
acuratete si gingasie, iar ei
primesc de fiecare data cu mare satisfactie orice intreprinzi pentru a le dovedi sincerul tau devotament.
Noi cei de pe pamant iti multumim ca ne incanti cu ele!

mariperijoc spunea...

Aceasta poezie i-a placut lui Lili,alaturi de altele care le postasem deja...Astept si de la voi titlurile poeziilor preferate din cartea "Aripi pierdute" .Daca nu sunt deja postate pe blog le voi posta...Multumesc

Narcisa spunea...

Foarte frumoase versuri,mereu imi mangai sufletul cu ele...multumesc,ti-am spus mereu ca fiecare dintre noi ne regasim in versurile tale.

Lili spunea...

Este atat de frumoasa aceasta poezie!Exprima atat de bine dragostea si dorul nostru pentru cei dragi, plecati mult prea devreme la Ceruri!Multumim Marilena!Prin poeziile tale aduci alinare sufletelor noastre!

Corina spunea...

Desi e f tarziu citesc si recitesc aceasta poezie, ...minunate versuri Mari.Poeziile tale au evoluat frumos.Te felicit!