Alerg prin labirintul sufletului meu
Tot cautand iesirea spre-a te putea vedea
In fata-s multe usi ce le deschid cu greu
Insa nu e niciuna ce da in lumea ta.
Si caut disperata al sufletului hard
Pe care sunt stocate cu grija amintiri.
Incerc sa ma apropii ,dar ele acum ma ard,
Durerea mi se vede in priviri.
Si deznadejdea sufletu-mi apasa,
Ce-a mai ramas nevatamat de foc.
Privesc cenusa de la partea arsa,
Ce imi arata ca nu e doar un joc.
In minte-atunci mai caut o portita
Poate imi da o amintire ea.
Si se deschide cu a sa cheita
O usa care da in lumea ta.
6 comentarii:
Frumoase versuri,ce bine ar fi daca ar exista o usita sa o putem deschide sa vedem ce fac ai nostrii....sa vedem in lumea lor...singura portita deschisa este in vise...atunci ii putem vedea,ii putem atinge,ii putem auzi...
Ce trist si in acelasi timp frumos,spre final,cand prin gandirea spirituala se implineste dorinta...
Sper ca sentimentele tale sa aiba ecou si sa ajunga acolo sus la dragii tai,iar ceea ce exprimi sa fie o lectie si un exemplu pentru noi toti .
Din ce in ce mai mult creatia ta
se maturizeaza iar versurile exprima sentimente care-ti dau o
speranta pentru viitor,speranta
pe care sa o invoci mereu.
Multumim Marilena ca ne hranesti sufletele cu frumoasele tale poezii!
Te imbratisez!
Multumim draga noastra pentru ca ne oferi mangaiere si liniste sufleteasca...imi plac mult poeziile tale , sunt pline de sensibilitate, iubire si speranta .
Sa ne ajute Dumnezeu , sa ne dea putere, alinare si pace sufletului nostru atat de indurerat .
Iar pentru cei plecati , rugaciuni , dragoste si mult dor le trimitem.
Cu mult drag.
Va imbratisez cu mult drag si va multumesc pentru apreciere!
Trimiteți un comentariu