20 noiembrie 2011

Sunt

Sunt o lacrima ascunsa-ntr-e gene
Transformata-ntr-un fulg pe obraji
Si ascunsa de inimi ce-mi cere
Stralucire, in loc de miraj…

Sunt o frunza nascuta-n copacul
Plin de flori intr-un magic trecut,
Ce-nspre iarna si-a pierdut caimacul
Si-a cazut doborata de vant.

Sunt o floare ce cu drag isi desface
Rand pe rand frumusetea-n petale.
E iubita pana se coace
Fructul si cade a jale.

Sunt o stea care straluceste
In inaltul ,maret univers…
Dar in fata soarelui paleste
Si grabita se inclina din mers…

Sunt tristetea din ochii lumii
Ce-si doreste ascunsa sa stea,
Dand glas intelepciunii
Pe-o raza va pleca…

2 comentarii:

Steliana spunea...

Mesajul inteles de mine este
posibilitatea depasirii inperfectiunilor si trecerea pe
parcursul anilor spre o fiinta cat
se poate de perfecta.
Frumos si subtil conceputa creatia ta.

Narcisa spunea...

Frumos...