O femeie puternica

Azi se implinesc 2 ani de la operatia care mi-a mutilat trupul si mi-a luat glasul. Am stat mult si m-am gandit daca sa postez gandurile, sentimentele si trairile mele de azi, sau nu.
Dar nu am putut sa nu ii spun surorii mele : Renatte nu o sa am niciodata suficiente cuvinte sa iti multumesc, si daca sunt acum aici si sunt bine, e mult datorita tie.
Nu am putut sa nu ii spun fiicei mele : Timeea, dragostea lui mama, ea cea care ma aude la telefon, pentru ca simte ce traiesc si aude ce gandesc . Inger, nu as mai fi fost daca tu nu ai fi fost si tu stii asta. Iar pentru faptul ca ingerasii mici ma inteleg ce spun, ce fericire mai mare as putea trai. Sunt atat de mandra de tine, soarele meu. Iti multumesc ca esti fiica mea.
Ii multumesc lui Florin care aici pe pamant a stat pana m-a vazut pe picioare, dupa care a plecat ca sa ma poata ajuta mai mult de acolo din cer. Iti multumesc iubitul meu.
Ii multumesc mamei si ii cer iertare pentru suferinta ce a trait-o din cauza mea. Nici o mama nu ar trebui sa isi vada copilul suferind.
Ii multumesc lui Razvan, care a trebuit sa fie barbatul puternic al familiei.
Ii multumesc lui Tina si imi cer iertare pentru toate grijile ce i le-am facut.
Le multumesc tuturor celor care au fost langa mine si care nu pot sa nu spun, m-au ajutat cu bani, un ajutor de loc de neglijat, care mi-au dat de mancare, care mi-au spus o vorba buna .
Ii multumesc patronului meu, Andrei, pentru ca mi-a dat o ocupatie, fara de care nu as fi fost acum asa , mi-a dat un salar fara de care nu as fi facut fata nevoilor vietii.
Ii multumesc lui Aida care nu m-a lasat nici un pic sa cad, sau daca am cazut a fost cea care m-a prins si m-a ridicat cu forta, daca eu nu am vrut sa o fac.
Le multumesc colegilor, care nu au vazut in mine o femeie handicapata ci o colega, parte din intreg colectivul.
Nu exista un om pe care sa il cunosc in viata mea si pentru care sa nu am motiv sa ii multumesc, pentru ca toti au fost langa mine si m-au ajutat intr-un fel sau altul.
Nu pot sa le multumesc personal lui Vlad, Pusi si Delis, Liviana, Ponti, Sonia si Daniel, Dorutu si Sorinela, Ica si Dan, Vali, tanti Sorica, Mariana si Milos, Adina si Gheza , si imi cer scuze pentru cei multi pe care nu i-am numit dar sunt la fel de importanti pentru mine.
Mai vreu sa le multumesc tuturor prietenilor de pe FB, in parte, dar asta ar insemna sa numesc o lista de 193 deprieteni. Fiecare la un moment dat a avut un cuvant, o poveste, un cantec, un gand, care m-au ajutat sa fiu cea care sunt acum.
Dar in primul rand ii multumesc lui Dumnezeu, ca mi-a pastrat sufletul curat, ca nu m-a lasat prada gandurilor negre si necurate, ca mi-a pastrat iubirea in suflet, pentru oameni, pentru tot ce ma inconjoara, ca nu m-a lasat prada deznadejdii, ca a fost langa mine tot timpul, ca mi-a dat intelepciunea sa vad frumosul din oameni. Iti multumesc Doamne pentru toti oamenii pe care mi i-ai dat aproape si fa Doamne sa pot sa ii ajut si eu macar atat cat au facut ei pentru mine daca nu o sa pot mai mult.
Dupa cum spuneam am stat mult si m-am gandit daca aceste ganduri sa ramana doar intre mine si Dumnezeu sau sa le postez aici, dar atata timp cat traiesc intre oameni, tot ce traiesc e intre mine si voi, asa ca trebuia sa va spun.
Sa va dea Dumnezeu la toti sanatate, ganduri bune si sa primiti tot ceea ce va doriti.

Carmen Ionescu